O vorbă bună Arhiva (2009-2013).
O rubrică pentru liniştea sufletului şi neliniştea minţii.
Articol de Remus Rădulescu, 02 Ianuarie 2010, 09:32
În fiecare zi de luni până vineri, emisiunile Matinal şi Obiectiv România se încheie cu rubrica "O vorbă bună". Vă oferim mai jos o selecţie din rubricile difuzate. La cererea mai multor ascultători, găsiţi postată începând cu 1 februarie 2014 varianta audio a rubricii:
Factura plătită | |
Mândria şi nefericirea | |
Binele aruncat în mare | |
Perseverenţa | |
Buchetul pentru mama | |
Să ai timp | |
Planuri | |
Dăruire | |
Grijile | |
Lumea fantomelor | |
Prejudecăţi | |
Modestie | |
Rugăciunea | |
Mama din cer | |
Suflet de mamă | |
Cel mai greu loc de muncă | |
Munca de jos nu înjoseşte | |
Tenacitate | |
Sfaturi de la un copac | |
Sarea în ochi | |
Unul singur | |
Umbrela roşie | |
Dreptate | |
Preţul | |
Frumuseţea | |
Pilda berzei | |
Indulgenţă | |
Indiferenţă | |
Răspuns la rugăciune | |
Dumnezeu vede | |
Trecător | |
Răul uitat | |
Şi tu vei muri? | |
Gol şi zgomotos | |
Nu am timp | |
Vulpea lacomă | |
Nădejdi deşarte | |
Omul cel mai bun | |
Dreptate şi iubire | |
Bătrânul şi soţia lui | |
Alb-negru | |
Sarea pământului | |
Gestul convingător | |
Bogăţie | |
Iubire şi timpul | |
Iubeşti fără să atingi | |
Minte şi inimă | |
Îndreptăţirea de sine | |
Ierţi şi uiţi | |
Podul | |
Ce, cum spui? | |
Pilda şoimului | |
O fărâmă din inima ta | |
Mândrie | |
Tăcere | |
Omul mai presus de lege | |
Să mor în locul lui | |
Vorbeşte cu Dumnezeu | |
Există cuvinte care pot altera relaţiile între oameni. Şi nu mă refer la acele vorbe tari aruncate de cele mai multe ori ca jigniri... | |
În cultura africană există un curent etico filosofic ce se cheamă "ubuntu". Este echivalentul omeniei din cultura creştină. Acest principiu spune aşa: „eu sunt ceea ce sunt datorită a ceea ce suntem noi toţi...” | |
În atelierul unui tâmplar gâlceavă mare. Uneltele se apucară să se acuze reciproc. Ciocanul credea despre ferăstrău că este cea mai rea unealtă, că sfâşie cu dinţii lui ascuţiţi, ca un balaur... | |
Câte lucruri faceţi în mod dezinteresat? Mă gândesc la servicii făcute nu unor persoane apropiate, ci unor necunoscuţi. E ceea ce se cheamă atitudinea voluntară: să dedici un timp al tău în slujba altora fără să primeşti nicio răsplată pentru asta... | |
Neînţelegerile între oameni se rezolvă prin dialog. Când acesta nu poate fi purtat, se apelează la justiţie. În spiritualitatea creştină mai este o cale recomandată pentru a tempera neînţelegerile. Ea e îndreptată pe verticală, spre Dumnezeu... | |
Te schimbi la faţă când îţi aranjezi altfel tunsoarea, când te înnegreşti de furie, te înroşeşti de ruşine sau te albeşti de spaimă. În primul caz se zice, într-un limbaj împrumutat, că ţi-ai schimbat look-ul, în celelalte că faci feţe feţe... | |
În urma unei furtuni, malul mării era plin de stele de mare eşuate pe uscat. Apa în retragerea ei bruscă le abandonase pe ţărm. Erau foarte multe, încât nisipul avea culoarea roz. Dimineaţa se adunaseră sute de persoane pe marginea plajei să vadă curiosul fenomen... | |
Ţi s-a întâmplat să fii nemulţumit de tine însuţi cu siguranţă. Că nu eşti destul de bun, că nu te faci plăcut celorlalţi, că reacţionezi nepotrivit în unele situaţii. Dar, trebuie s-o recunoşti că primul gând în ceea ce priveşte vina pentru aceste lucruri nu s-a îndreptat spre tine însuţi... | |
Există în Evanghelie o definiţie pe care Iisus Hristos o dă oamenilor credincioşi care-l urmează. „Voi sunteţi sarea pământului”, spune şi explică : „dacă sarea îşi va pierde gustul, cu ce se va săra?” (Matei 5,13)... | |
Ce înseamnă să fii bogat? De la ce sumă în sus ? Va-ţi pus întrebarea asta, cred. Fiecare are răspunsul lui, care depinde de bunăstarea prezentă la momentul întrebării. Asta dacă măsurăm bogăţia în bani... | |
Fetiţa de 4 ani îşi întreabă într-o seară tatăl ce e acela un război. Auzise expresia la radio la ştiri. Tatăl răspunde: „Vezi tu draga mea. Doua ţări nu se înţeleg şi ajung să se lupte. De exemplu dacă între Statele Unite şi Anglia apare o neînţelegere...” | |
Despre bogăţie se vorbeşte în Evanghelii într-o notă negativă. Iisus Hristos spune la un moment dat că „cu greu va intra un bogat în împărăţia cerurilor.” Aşadar, este o incompatibilitate între bogăţie şi o spiritualitate autentică. De ce stau lucrurile aşa? Nu găsim detalii în Evanghelie, dar istoria de mii de ani a omului dă un răspuns... | |
Se spune că oamenii care reuşesc în viaţă sunt aceia care au o capacitate dezvoltată de a se adapta. Eu aş zice chiar că sunt mai fericiţi oamenii dispuşi să se adapteze la tot felul de situaţii, decât rigizii, aceia care refuză să accepte noul şi schimbarea... | |
Greşelile se îndreaptă prin iertare. Ca să-ţi ceri iertare e nevoie întâi să-ţi recunoşti greşeala. Aşa stau lucrurile în relaţia cu oamenii. În relaţia cu Dumnezeu, mai trebuie ceva pentru ca greşeala să fie iertată... | |
Motivaţia unei fapte bune este în cele mai multe situaţii altruismul, adică acea disponibilitate şi grijă pentru celălalt. Există însă şi împrejurări în care faci un bine gândindu-te la principiul compensării... | |
Un om vine într-o zi la rabinul comunităţii să-i ceară un sfat: „Rabi nu ştiu ce să mai fac, casa a devenit neîncăpătoare pentru familia mea. Stăm cu toţii, eu soţia, copiii şi socrii în două camere. Am ajuns să ne certăm în fiecare zi, suntem cu nervii la pământ.”.... | |
Ataşamentul exagerat faţă de bani se numeşte avariţie. Avarul consideră banii bunul cel mai de preţ din lume şi dedică foarte mult timp pentru strângerea lor şi păstrarea fără să fie cheltuiţi. Aţi auzit cu siguranţă de Hagi Tudose... | |
Te simţi bine când eşti apreciat - este firesc. Aprecierile sau laudele pot fi însă şi periculoase. Îţi alimentează orgoliul şi de cele mai multe ori te fac să-ţi formezi despre tine o imagine supradimensionată... | |
Oamenii sunt mai importanţi decât lucrurile. E o evidenţă pentru oricine. Ne purtăm însă de multe ori ca şi cum ar fi invers. Dedicăm prea mult timp unor lucruri şi prea puţin relaţiilor cu oamenii. Şi de aici ni se trage, cred, starea de nemulţumire şi de nefericire pe care o avem adesea... | |
Când faci un bine cuiva, te aştepţi să ţi se răspundă cu recunoştinţă. Şi când nu ţi se răspunde aşa, ajungi să-ţi pară rău de binele făcut, sau să gândeşti că omul pe care l-ai miluit nu merita binefacerea ta... | |
Un călugăr bătrân, după ce şi-a învăţat timp de mai mulţi ani ucencii tainele spiritului, i-a trimis în lume să împărtăşească ceea ce au învăţat... | |
La un rabin vine un evreu care avea un atelier de cizmărie: „Rabi, spune-mi ce pot să fac în legătură cu rugăciunea mea de dimineaţă. Am atât de mult de lucru încât nu reuşesc s-o zic de la un cap la altul... | |
Amabilitatea este primul semn şi cel mai frecvent al omeniei. Ai întâlnit-o desigur. Este acea disponibilitate a omului de a fi de ajutor altuia fără să ceară ceva în schimb... | |
Mândria este probabil cel mai puternic sentiment. Mai tare chiar decât iubirea. În spiritualitatea creştină, mândria este şi cel mai mare păcat, pentru că din ea se nasc toate celelate atitudini negative ale omului. Invidia, dispreţul, orgoliul, mânia sunt rude bune cu mândria... | |
"Înăuntru" şi "afară" sunt două categorii care se referă în mod obişnuit la spaţiu în raport cu un reper. Putem vorbi, însă, de aceste două dimensiuni când ne gândim şi la noi oamenii şi la viaţa noastră: adică partea lăuntrică, sufletească şi lucrurile care sunt în afară şi cu care intrăm în relaţie... | |
Egoiştii sunt mai fericiţi decât altruiştii – asta este concluzia unui studiu al unor cercetători americani, publicat într-o vestită revistă de psihologie. Cu alte cuvinte „fericiţi cei egoişti” şi „nefericiţi cei milostivi” ca să facem referire la Fericirile din Noul Testament... | |
O poveste rabinică spune că Dumnezeu i-a cerut lui Moise să aleagă din poporul lui 1000 de oameni cei mai buni la suflet. Moise a făcut ascultare şi i-a ales pe cei 1000. Dumezeu i-a cerut apoi ca din aceştia să aleagă doar 10 cei mai buni dintre cei buni... | |
O biserică bucureşteană în zi de sărbătoare. Vreo două zeci de persoane aşteaptă să se închine la o raclă în care se găseşte un fragment din Crucea lui Iisus Hristos. La un moment dat, o doamnă îmbrăcată în negru cu fusta până în pământ, ajunge în faţa raclei... | |
Am vizitat de curând o expoziţie de fluturi tropicali vii. La Praid, în judeţul Harghita, într-o casă de lemn cu acoperişul transparent, o mulţime de fluturi de diferite mărimi zburau printre plantele din încăpere... | |
El era un barbăt dur, cu o voce groasă şi o fire aspră. Ea, o femeie delicată, supusă şi discretă. Aveau doi băieţi pe care-i crescuseră cum putuseră mai bine. Acum erau oameni la casa lor. După ce şi-a văzut fiii căsătoriţi, femeia a devenit din ce în ce mai tristă... | |
Trei pescari găsiră într-o zi o sticlă plutind. Au pescuit-o şi au zărit înăuntru o bucată de hârtie. Au spart sticla şi au descoperit următorul mesaj: „Ajutor! Salvaţi-mă! ... | |
O poveste hindusă spune că la un guru a venit un grup de discipoli cu o cerere neobişnuită. Tinerii voiau să cunoască mantra, adică acea formulă recitată, care poate să învieze un mort... | |
Vorbe şi fapte – uneori este o mare distanţă între ele, nu-i aşa? Ne surprindem adesea că gândim sau vorbim într-un fel şi facem cu totul altfel... | |
Sondajele din ultimii ani arată că noi românii avem încredere destul de mare în Biserică, dar mai puţină în preoţi. Situaţia s-ar traduce aşa: românii cred în Dumnezeu, dar se împiedică în credinţa lor de reprezentanţii lui Dumnezeu, preoţii... | |
Ni se întâmplă deseori să apreciem un lucru la valoarea sa reală, de-abia după ce nu-l mai avem. De exemplu înţelegi ce mare lucru e să fii sănătos atunci când eşti bolnav, adică atunci când ai pierdut sănătatea... | |
Ora de dirigenţie. Profesorul le vorbea elevilor din ultimul an de liceu despre priorităţi în viaţă. O făcea însă într-un mod neobişnuit: printr-o demonstaţie practică. Pe catedră avea un borcan gol... | |
În avion, înainte de decolare. O doamnă era vădit nemulţumită că îl avea vecin de călătorie pe un bărbat de culoare. A chemat-o pe stewardeză. „Ce problemă aveţi doamnă?... | |
Un gest face de cele mai multe ori cât 1000 de cuvinte. De aceea se spune că faptele vorbesc. Şi ce-i drept, o fac mai convingător decât cuvintele... | |
Un ţăran şi fiul său mergeau într-o dimineaţă la câmp. La un moment dat, tatal se opri, stătu cateva secunde ascultand, apoi îşi întrebă feciorul: "- Fiule, ascultă puţin şi spune-mi ce auzi!... | |
Ce te împiedică să faci un bine? Lipsa de resurse, indiferenţa, egoismul? Acestea sunt cele mai frecvente obstacole în faţa generozităţii manifestate faţă de un străin. Mai există însă o piedică: teama. Ţi-e frică să nu fii escrocat de cel căruia îi faci un bine... | |
Omul învaţă cât trăieşte. Şi o face nu numai din relaţiile pe care le are cu ceilalţi oameni, ci şi de la necuvântătoare. Am primit zilele trecute prin email o prezentare cu diapozitive despre privighetoare. De ce cântă privighetoarea?... | |
Te invit să faci un calcul: Cât din timpul unei zile dedici părţii materiale a vieţii şi cât spiritului? Opt ore la muncă pentru bani cu care poţi să cumperi lucruri pentru trup: mâncare, băutură, haine, medicamente. Cât rămâne pentru spirit?... | |
Gânditorul libanez Khalil Gibran are într-una din cărţile sale o povestioară despre un vulpoi, care văzându-şi într-o dimineaţă umbra imensă proiectată pe pământ de soarele care tocmai răsărea, şi-a zis: „Astăzi voi mânca o cămilă.”... | |
Un om şi un creion. Pot face împreuna lucruri care înfrumuseţează viaţa. Vă gândiţi în primul rând la scris, apoi la desen. Dar v-a trecut prin minte cât de mult se aseamănă omul cu instrumentul său, creionul?... | |
Noi oamenii suntem diferiţi între noi. Aţi observat asta cu siguranţă. Şi nu doar pentru că nu arătăm la fel, ci mai ales pentru că nu vedem lucrurile şi realităţile din jur în acelaşi mod... | |
 | Rareori lăcrimez atunci când mă uit la ştiri. Mi s-a întâmplat însă de curând, când am văzut povestea unei americance care a ales să moară pentru a da viaţă unei fetiţe. Avea 41 de ani şi a aflat că e bolnavă de cancer după ce a rămas însărcinată... |
Bărbatul îşi privea soţia care pregătea masa într-o duminică la prânz. Femeia se întorsese de la Biserică şi spăla acum o salată. Bărbatul, care nu prea dădea doi bani pe mersul la biserică, îşi luă soţia peste picior: „Ce a zis popa în predica de astăzi?"... | |
 | O educatoare îşi ajuta unul din copii să îşi pună cizmuliţele în picioare. Grădiniţa organiza o excursie şi toţi copiii erau aşteptaţi în autocar. Cu tot efortul, cizmuliţele nu voiau nicicum să intre. La un moment dat, băiatul zise: „ - Doamnă, dar sunt puse invers”... |
Spune o vorbă înţeleaptă că nu reuşeşti să crezi cu adevărat în ceva decât atunci când eşti gata să mori pentru acel ceva. Şi vorba e confirmată de fapte istorice. Calendarul creştin este plin de oameni care au murit pentru crezul lor religios... | |
Un om asista la ieşirea unui future dintr-un cocon, adică din acel înveliş fibros în care unele insecte îşi depun ouăle. Printr-o mică spărtură, se vedeau aripile fluturelui care prin mişcări lente încercau să lărgească orificiul pentru a ieşi la lumină... | |
Ce este şi ce vrea o femeie? Un banc spune că nici măcar Dumnezeu nu ştie. Eu aş risca însă o încercare de portret. Biblia spune că Dumnezeu a făcut femeia "ca să nu fie omul singur" (Facere 2,18)... | |
În magazinul de gablonzuri intră o fetiţă de aproape cinci ani ţinând o cutiuţă metalică în mână. Se îndreptă spre vitrina cu coliere şi-i spuse vânzătorului: „Vreau acest colier pentru sora mea. Are pietrele albastre aşa cum sunt şi ochii ei"... | |
Aştept la semafor într-o intersecţie aglomerată, dimineaţa, în drum spre serviciu. Se face verde şi aproape instantaneu claxonul maşinii din spate îmi aminteşte că trebuie să am reacţii foarte rapide... | |
Bunătatea şi răutatea unui om se văd, se zice, pe faţa lui. Omul bun are o anumită lumină pe chip, în timp ce omul rău este, dimpotrivă, întunecat. Nu ştiu cât de valabilă este această părere, dar drept e că chipul unui om tolerant şi înţelegător e mai destins decât mina încruntată a celui care are tot timpul ceva de reproşat... | |
Când vă gândiţi la religie, la Dumnezeu în general, vă gândiţi ca la ceva foarte serios, sobru, nu-i aşa? Şi e foarte potrivit s-o faceţi. Dar, v-aţi gândit că şi lui Dumnezeu s-ar putea să-i placă glumele? Şi asta pentru că bucuria presupusă de relaţia cu El poate să includă şi spiritul de glumă... | |
 | Cunosc mulţi oameni generoşi, dar n-am întâlnit atâta disponibilitatea de a dărui lucruri ca în cazul unui prieten mai nou. Dacă îi spui că îţi place ceva din cele ale lui, în secunda imediat următoare îţi dăruieşte acel lucru... |
La Mănăstirea Rohia din Maramureş, prin anii '50 ai secolului trecut, singura sursă de apă era o fântână la câţiva zeci de metri mai la vale. Se căra apa cu găleata pe o potecă. Panta este şi acum foarte abruptă... | |
 | Un om a fost acuzat odată pe nedrept. Pentru a scăpa de pedeapsă, cineva trebuia să depună mărturie că omul era nevinovat. S-a dus aşadar la trei prieteni pe care îi avea şi i-a rugat să fie martori la procesul său... |
 | Erau odată trei olari iscusiţi care s-au întâlnit într-una din zile cu un bătrân care le-a spus: "Dragii mei, mie mi-e urât singur. Nu aţi vrea să mă ajutaţi şi să-mi dăruiţi cu mâinile voastre pricepute trei copilaşi de lut ca să-mi ţină de urât?.. |
"Cât îl mai rabdă Dumnezeu" – aţi auzit vorba asta, sau poate chiar aţi gândit-o atunci când aţi avut de-a face cu atitudini imorale repetate. Adevărul e că Dumnezeu rabdă pe oricine, pentru că respectă libertatea omului şi aşteaptă ca şi cel mai netrebnic să se îndrepte... | |
Aţi întâlnit oameni generoşi cu siguranţă. Ce-aţi remarcat în primul rând la ei? Că n-au un foarte dezvoltat simţ al proprietăţii. Ce e al lor, e al tuturor.Am un prieten căruia evit să-i spun că-mi place ceva din lucrurile mărunte pe care le deţine. Asta de când i-am admirat un stilou şi n-am scăpat până când nu am acceptat să-l primesc în dar... | |
În urma unui naufragiu, s-au salvat de la înec doar doi pasageri. Amândoi au ajuns înot pe o insulă pustie. Văzându-se atât de izolaţi, s-au gândit că cel mai rău lucru este să-şi piardă speranţa... | |
Un pictor vestit primi într-o zi vizita unui bătrân. Vârstnicul îl rugă să-i evalueze nişte desene pe care le făcuse cu mâna lui. Voia să ştie dacă au vreo valoare artistică. Pictorul privi schiţele şi-şi dădu repede seamă de stângăcia execuţiei... | |
 | Când îţi iese un lucru bine, eşti mulţumit desigur. Şi te bucuri când se găsesc oameni să-ţi aprecieze reuşita. E firesc. Dar când aştepţi să fii lăudat pentru că ţi-a reuşit ceva, nu mai e acelaşi lucru. Diferenţa este ca între a primi un obiect în dar şi a-l cerşi... |
O învăţătoare i-a întrebat pe elevii săi într-o zi, după o vizită la biserică: „Ce lumini aţi văzut înăuntru? - Am văzut lumina de la lumânările aprinse în sfeşnice, zise unul. Eu am văzut şi luminile din candelabru, zise altul. Era o luminiţă şi în altar într-o candelă, răspunse un alt elev." ... | |
Un preot trecea printr-o perioada grea. Simţea că tot ce face e în zadar. Era descurajat şi supărat pe tot cel înconjura. Starea lui i-a afectat şi relaţiile în familie. Soţia era foarte îngrijorată şi încerca prin optimismul ei să-i schimbe starea, să-l facă să-şi recapete speranţa. Fără succes însă... | |
Medicul intră pe uşă şi se îndreptă spre patul bătrânului ca să-i citească fişa agăţată la capul patului. Omul fusese internat cu o săptămână în urmă cu probleme de respiraţie. Starea lui se agrava pe zi ce trecea. Medicul constată că parametrii din fişa bolnavului indicau o înrăutăţire a stării de sănătate... | |
Tot ceea ce facem poate fi măsurat cantitativ şi calitativ. În cele mai multe cazuri calitatea e mai importantă decât cantitatea. Şi asta pentru că avem în gena noastră umană căutarea binelui. La fel stau lucrurile şi în viaţa spirituală. Relaţia cu Dumnezeu nu se măsoară prin întrebarea cât, ci prin cum... | |
Noi românii suntem un popor credincios. Ni se pune eticheta asta după ce în urma unor sondaje, foarte puţini se declară atei. Credinţa celor mai mulţi dintre noi, însă, e doar declaraţie, sau un soi de calcul interesat: „n-am ce pierde dacă cred în Dumnezeu”. Dar proba credinţei nu este recensământul, ci o situaţie limită... | |
 | „Dar din dar se face raiul” – ştiţi cu siguranţă proverbul care ne provoacă la generozitate. La prima vedere, această zicere înţeleaptă pare să spună că darul de aici primeşte o răsplată dincolo în rai, aşa că dărnicia n-ar trebui să fie condiţionată de primirea recunoştinţei aici şi acum... |
Un nobil care trăia într-un conac la marginea unui sat i-a chemat într-o toamnă pe toţi sătenii la un ospăţ ca să sărbătorească recolta bogată din acel an. I-a anunţat pe oameni că, după petrecere, fiecare va primi câte un dar din partea lui... | |
"Banul e ochiul dracului" – ştiţi proverbul, toată lumea îl ştie, dar nimeni nu se fereşte de bani ca de diavol. Vrem bani, totdeauna mai mulţi. Şi e normal să vrem, pentru că doar cu ei poţi cumpăra lucruri. Şi de lucruri avem nevoie ca să trăim... | |
Doi turişti s-au abătut de la poteca trasată pe munte şi au ajuns la gura unei peşteri. Locul nu părea a fi virgin. Cenuşa de la un foc stins cu ceva timp în urmă şi uscăturile aşezate la adăpost într-o mică grotă erau semne că peştera putea fi chiar locuită... | |
 | Într-o vară secetoasă, preotul i-a chemat pe credincioşi să participe toţi la o rugăciune pentru ploaie pe câmp. Pământul se uscase şi culturile erau aproape compromise, dacă nu ploua cât mai repede... |
 | La şcoală, învăţătoarea făcea exerciţii cu elevii ei din clasa întâi pentru a le dezvolta simţul de observaţie. Şi cum toţi copiii au o plăcere deosebită să se uite la poze, învăţătoarea le-a proiectat pe perete o fotografie de familie: mama, tata şi cinci copii. Între cei cinci, unul era mai brunet şi nu semăna cu fraţii săi, toţi blonzi... |
 | Încăpăţânarea – v-aţi lovit sigur de ea. E greu să relaţionezi cu un om căpos, cum sezice popular, nu-i aşa? De cele mai multe ori este un defect, mai ales atunci când te încăpăţânezi din orgoliu. Poate fi însă şi o calitate... |
Un scriitor canadian a publicat un roman sub titlul „Iubirea învinge”. În ciuda unor campanii de promovare ale editurii, cartea s-a vândut foarte prost. Scriitorului i-a venit o idee pentru a atrage cumpărătorii... | |
Puterea de a o lua de la capăt Catastrofa care a lovit Japonia a provocat în fiecare dintre noi, bănuiesc, dincolo de compasiune, întrebarea: "eu cum aş trece peste o aşa nenorocire; aş avea puterea s-o iau de la capăt în condiţiile în care pierd totul?" ... | |
 | Într-o buna zi, un renumit preot, după o carieră univesitară strălucită, s-a hotărât să trăiască într-un azil de bătrâni pentru a le fi de ajutor vârstnicilor internaţi acolo. Ajuns în curtea azilului, în faţă i-a ieşit un bătrân slăbuţ şi bolnav care îl rugă: "Părinte, îmi dai, te rog, o binecuvântare?" Părintele răspunse automat la această cerere, făcând cu mâna semnul crucii pe fruntea bătrânului... |
Adam şi Eva la poarta raiului după ce fuseseră alungaţi. Erau plini de ciudă şi supărare. Se acuzau reciproc. Vina era a celuilalt. Toată această imagine îl întrista nespus pe Dumnezeu. Îşi dădu seama că ceea ce crease avea nevoie de un adaos: ceva ce nu prevăzuse în planul iniţial... | |
Zi de sărbătoare. Oamenii intrau pe rând în biserică. Cu toţii au zărit pe scări un om rezemat de zid. Avea hainele murdare, pantofii rupţi şi o pălărie trasă pe ochi, dar nu era unul dintre cerşetorii obişnuiţi ai bisericii... | |
"Ochii care nu se văd se uită." Ştiţi această vorbă populară folosită mai ales ca scuză pentru ruptura relaţiei dintre un bărbat şi-o femeie care se văd rar. Zicala este confirmată, ce-i drept, de realitate, însă, eu cred că nu absenţa contactului vizual duce la uitare, ci lipsa a ceva esenţial care face ca o relaţie să dureze. Se cheamă iubire... | |
Când cineva greşeşte, drept e să fie pedepsit. Pedeapsa, se spune, îl ajută pe vinovat să se îndrepte şi să nu mai recidiveze. Nu e întotdeauna aşa... | |
Obiceiul de a da vina pe altcineva pentru răul care ni se întâmplă se cheamă complexul lui Adam. Şi asta pentru că reflexul ne vine de la primul om, care după prima greşeală, aceea de a mânca din fructul interzis, când a fost luat la întrebări de Dumnezeu, a dat vina pe Eva – nu şi-a recunoscut vinovăţia... | |
Să fii cinstit înseamnă în multe cazuri să pierzi. Vi s-a întâmplat, nu-i aşa, să cădeţi pe locul doi atunci când aţi apelat la o metodă cinstită, în timp ce alţii au reuşit să-şi rezolve problema cu vreo şmecherie sau şpagă bine plasată... | |
Tânăra era în cele mai proaste toane cu putinţă. Îşi scosese la iveală toţi ţepii, asemeni unui arici speriat de un animal. I se adresau prea multe întrebari! Mama îi făcea morală, cu raţionamentele, explicaţiile şi recomandarile aferente... | |
 | Eticheta – ştiţi cu siguranţă ce este. O cercetăm atunci când cumpărăm un produs. Dar tot etichetă se numeşte şi rezultatul unui obicei uman de a judeca pe cineva după tipare preconcepute... |
 | Aţi fost puşi în situaţia de a critica pe cineva sau de a refuza, nu-i aşa? În familie,la serviciu sau în alte împrejurări ne găsim în această situaţie de a spune lucruri care nu fac plăcere celorlalţi... |
Discuţie între doi colegi: "Ai un telefon nou! Cât costă? - L-am luat ieftin pentru câte ştie să facă." După ce-i află preţul, curiosul răspunse cu un aer uşor dispreţuitor: „Doar atât? La valoarea ta, meritai un telefon mai scump!”... | |
 | În vizită la fostul profesor. Elevii de altădată erau acum oameni maturi, cu familii, cu slujbe bune. Din când în când, îşi găseau timp să-l viziteze pe bătrânul dascăl care le fusese diriginte în liceu şi de la care învăţaseră multe lecţii de viaţă.... |
Un bătrân care agonisise în viaţa lui destul de multă avere, ce s-a gândit? Să o împartă copiilor săi cât mai trăieşte, contând, bineînţeles, pe dragostea lor de fii că vor avea grijă de el până la moarte... | |
Sala de aşteptare la medicul de familie. Un bătrân cu un deget bandajat era vizibil nerăbdător să intre la consult. Îi spuse asistentei că în cazul lui e vorba de o urgenţă, întrucât peste o jumătate de oră avea o întâlnire importantă... | |
Bogăţia – e scopul vieţii multora dintre noi. Pentru unii e realitate, pentru alţii vis. V-aţi surprins închipuindu-vă câte n-aţi face dacă aţi fi bogat, nu-i aşa?... | |
 | "Cine înşeală, pe sine se înşeală." Nu ştiu dacă aţi probat personal adevărul acestei ziceri, dar eu cred că orice om necinstit ajunge cândva la randu-i să fie victima înşelării altora. Îmi dă dreptate următoarea întâmplare petrecută cândva la începutul secolului trecut... |
Zi frumoasă de primăvară. Pe o bancă în parc doi bătrâni se ţin de mână. Îi priveam de departe, nu auzeam ce vorbeau. Ea îi spunea ceva zâmbind, el o asculta cu atenţie. La un moment dat el o mângâie pe faţa ridată cu un gest de o tandreţe cum n-am mai văzut decât la adolescenţi... | |
Ora de religie. Profesorul vorbea despre cruce şi despre moartea lui Iisus pe ea. Un elev se arătă nedumerit: "De ce oamenii după atâta timp ţin atât de mult la un instrument de tortură?"... | |
Când ai un eşec pe seama cui îl pui? A împrejurărilor, a altor persoane sau pe seama propriilor neputinţe? Dacă alegi ultima variantă se cheamă că eşti un om responsabil şi că înveţi din greşeli.Dar trebuie să recunoşti că e mult mai simplu să găseşti ţapi ispăşitori... | |
Viaţa este un şir de alegeri, nu-i aşa? Şi nu întotdeauna optezi pentru varianta cea mai bună. Dar îţi dai seama de asta mult după, când nu mai ai ce face... | |
 | Cred că toţi ne plângem că muncim prea mult, că nu prea mai avem timp pentru viaţa noastră. Motivul?! În nici un caz munca, poate doar dorinţa noastră crescândă de a avea de toate, din belşug dacă se poate. Nu mai putem trăi simplu... |
 | Un preot trebuia într-o zi să meargă să ţină o predică într-un penitenciar. S-a gândit mult înainte, ce-o să le spună unor oameni care nu prea ştiau de biserică... |
 | Într-o zi, un înţelept puse următoarea întrebare discipolilor săi: |
 | Se făcea că într-un magazin, vânzător la tejghea era un înger. Pe rafturi cutii frumos ambalate de toate culorile. Copilul se gândi că dacă are un înger pe post de vânzător, poate să ceară lucruri neobişnuite... |
 | În Ţara Sfântă există două mări, sau două lacuri întinse. Una în nordul Israelului, Marea Galileii, cealaltă mai în sud. Cele două mări sunt legate între ele prin râul Iordan. Cum se face că una este vie iar cealaltă cu desăvârşire lipsită de viaţă?... |
 | Aparenţele se spune că înşeală. De aceea e bine să nu judeci pe cineva după aparenţe. Dacă o faci, rişti să fii superficial şi să nu ajungi la adâncul lucrurilor. De superficial ţine şi judecarea oamenilor după ceea ce au nu după ceea ce sunt... |
După evenimentele de la 11 septembrie, o firmă a invitat membrii rămaşi în viaţă ai altor firme care fuseseră afectate de atentate să împartă spaţiul de birouri rămas disponibil. La una din întâlnirile de dimineaţă, şeful serviciului de securitate a spus poveştile acelor oameni rămaşi în viaţă... şi motivele lor au fost toate lucruri "mici"... | |
 | Cum să cred în Dumnezeu dacă nu-l văd? Unde e ca să cred în el? Sunt întrebările omului dornic de palpabil. Omul modern este adesea atât de încrezător în simţurile sale fizice încât ceea ce nu poate fi văzut, mirosit, auzit, gustat sau atins nu există... |
 | Era odată un şah care avea patru neveste. Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra soţie. La fel şi pe-a doua, şi pe-a treia. Prima soţie a regelui era, însă, foarte loială şi adusese o mare contribuţie în menţinerea regatului. Totuşi regele nu o iubea deloc... |
 | Un rege a vrut să ridice primul spital public din ţara sa. Dar n-a găsit banii necesari cu nici un chip. Atunci a dat sfoară-n ţară că oricine va dărui un milion de galbeni pentru spital va deveni duce... |
 | Nepoţelul în vacanţă la bunici. Băiatul era la vârsta întrebărilor care încep cu de ce? Tot ce vedea în ograda bunicilor cerea o explicaţi... |
 | Ne surprindem deseori dornici să ştim cât mai multe despre semeni de-ai noştri. Nu ne dăm seama de ce. E în noi o curiozitate pentru lucrurile mai ales negative care-l privesc pe celălalt. Aşa se naşte bârfa, acea vorbire de rău în absenţa subiectului... |
 | Zi toridă de vară. Într-un birou, doi angajaţi munceau de zor. La biroul din faţa lor stătea chiar şeful care îi privea din când în când pentru a se convinge că depun tot efortul pentru a fi eficienţi... |
În aceste zile luminate de după Paşti, creştinii îşi înlocuiesc salutul obişnuit cu formula "Hristos a înviat – Adevărat a înviat!" Salutul devine astfel o mărturisire în dialog. Rostim aceste cuvinte însă cu un automatism, fără să conştientizăm că este mărturisirea celui mai important adevăr creştin – Învierea lui Hristos... | |
 | Tot ceea ce suntem şi avem e supus schimbării. De obicei sensul transformării este de la bine la rău. În planul fizic, lucrul acesta este evident. Poate de aceea, tindem să credem că şi-n plan spiritual, lucrurile stau la fel... |
 | Un bătrân călugar şi-a dus ucenicul într-o zi în pădure. Chiar dacă era în vârstă, îşi făcea cu multă abilitate loc prin lăstăriş, în timp ce ucenicul lui tot aluneca şi cădea de multe ori... |
| Ce e dincolo? Nu se poate ca cineva să nu-şi fi pus întrebarea asta la un moment dat, oricât ar fi de pragmatic şi de prins cu treburile zilnice. E ceva sau e nimic? Credinţa creştină spune, desigur, că e ceva şi că acel ceva se numeşte rai sau iad. Ei bine dar cum e?... |
 | Paradoxul lumii moderne – cu cât sunt mai multe şi mai sofisticate mijloacele de comunicare, cu atât puţin oamenii comunică cu adevărat. Mă refer la acea comunicare ce presupune a spune ceva cuiva, dar şi a avea răbdarea să-l asculţi pe celălalt... |
 | Am întâlnit deseori oameni nemulţumiţi. Unii dintre ei pentru lucruri mărunte, alţii pentru cauze mari. De exemplu, unii sunt nemulţumiţi de propria biserică... |
 | Ce porţi în braţe... şi în gând? Bunătatea şi răutatea oamenilor se văd în ceea ce fac, dar se nasc într-un loc ascuns vederii: în inima şi-n mintea omului. Cele mai multe gânduri rele vin din suspiciune... |
 | Suntem de multe ori în situaţia de a-i convinge pe alţii că avem dreptate, sau că ceea ce vrem noi e bine şi pentru ei. Cel mai simplu mod de a o face este să impui propria voinţă... |
Într-o seară, pe când mama pregătea cina, fiul de 11 ani veni în bucătărie cu o foaie de hârtie în mână. Cu un aer oficial, copilul înmână hârtiuţa mamei care ştergându-şi mâinile cu un prosop citi: "Pentru că am smuls buruienile din grădin - 5 lei... | |
 | Cea mai frecventă justificare, atunci când nu reuşim să facem anumite lucruri este: n-am avut timp. Nu-i aşa că timpul este vinovatul de serviciu pentru propriile nereuşite?... |
 | „În mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă” – zicerea îi aparţine unui mare duhovnic român, părintele Arsenie Boca... |
 | O bătrână avea doua vase mari, pe care le atârna de cele douã capete ale unui băţ, şi le căra pe dupã gât. Un vas era crăpat, pe când celălalt era perfect şi tot timpul aducea întreaga cantitate de apă... |
 | Un om care se simţea veşnic împovărat de greutăţile vieţii s-a plâns odată unui părinte vestit: "Nu mai pot, viaţa mea este un chin", a spus omul... |
 | Ţi-a fost vreodată ruşine să spui ”nu ştiu”? De ce? Ca să nu fii luat drept slab sau incompetent? Sau ca să nu pălească buna impresia a celorlalţi despre tine?... |
 | O delegaţie de oameni săraci dintr-un sat s-au prezentat la un bogat care avea şi păduri, să-i ceară ceva lemn gratuit pentru a-şi clădi o bisericuţă. L-au găsit pe proprietar tocmmai în pădure... |
 | Câţiva copii s-au gândit într-o zi să se ia la întrecere: care dintre ei reuşeşte să meargă drept pe o linie imaginară... |
 | Cu o voce timidă şi cu ochii plini de admiraţie, un băieţel îl întrebă pe tatăl său care venea de la muncă: "Tată, cât câştigi tu pe ora?"... |
 | Ce poti face dacă ai bani. Unii ar spune că totul. Chiar totul?!... |
 | Când ai un eşec pe seama cui îl pui? A împrejurărilor, a altor persoane sau pe seama propriilor neputinţe? Dacă alegi ultima variantă se cheamă că eşti un om responsabil şi că înveţi din greşeli... |
 | Directorul general al unei mari bănci din New York iese intr-o zi pe scările instituţiei si priveşte superior pe deasupra tuturor... |
 | „Ochii sunt oglinda inimii” – ştiţi cu siguranţă proverbul. Dar v-aţi întrebat de ce nu se întâmplă întotdeauna ca în spatele unor ochi frumoşi să fie şi-o inimă bună?... |
 | Îi întâlnim în intersecţii, la uşile bisericilor, în cimitire. Stau cu mâna întinsă. Cer de pomană. Sunt cerşetorii. Unii reuşesc să ne provoace mila şi capătă câte ceva. Alţii rămân doar cu mâna întinsă... |
 | Un om şi câinele lui au murit în acelaşi timp. Dincolo un drum pietruit şi la capătului lui o poartă poleită cu aur... |
 | Drumeţie la munte. Turistul a alunecat şi a căzut de pe o stâncă. În cădere s-a prins de creanga unui arbust şi a rămas suspendat... |
 | În viaţa unui sfânt catolic de origine catalană, Vincenţiu Ferrer, se povesteşte că într-o zi a venit la mănăstire o femeie să se plângă de bărbatul ei că e foarte arţăgos şi caută în fiecare zi pricină de ceartă... |
 | "Hoţul neprins e negustor cinstit". Proverbul acesta românesc conţine o doză mare de ipocrizie. Şi de astfel de ipocriţi, adică de hoţi neprinşi care se dau negustori cinstiţi nu duce lipsă România de azi... |
 | Fetiţa privea pe fereastra noii case în care se mutase cu familia. Vecina întindea rufele la soare. La un moment dat, copila îi spuse mamei: "Vecina noastră nu prea ştie să spele rufele; uite ce murdare le întinde pe culme"... |
 | "Omul este ceea ce face", spune o vorbă. Înainte să facă, însă, omul gândeşte. Dintr-un gând bun şi frumos iese o faptă pe măsură şi desigur un om bun... |
 | Istoria de astăzi se petrecea pe o tablă de sah. Piesele albe erau în superioritate ofensivă şi aveau impresia că stăpânesc jocul... |
 | Uneori e îndeajuns să spui oamenilor un cuvânt bun şi asta face poate mai mult decât banii sau orice alt lucru. Mai ales dacă omul căruia îi vorbeşti este unul defavorizat de viaţă... |
 | Omul este singura făptură care trăieşte pentru ceilalţi în mod conştient. V-aţi gândit câte din lucrurile pe care le facem în viaţă sunt doar pentru noi? Puţine... |
 | Orgoliul, semn al mândriei, te face să pierzi de multe ori. Doi soţi, s-au certat pentru nişte nimicuri. Se mai întâmplă în familie. Şi nu vorbeau... |
 | Doi fraţi care trăiau în gospodării alăturate, au avut un conflict. A început cu o mică neînţelegere şi a luat amploare până când s-a produs dezbinarea între cei doi... |
 | Când faci un bine te gândeşti şi la răsplată? Dacă da, se cheamă că eşti un pragmatic. Dacă nu, un generos... |
 | Venea Crăciunul. Ea nu mai avea decât 10 lei. Ce cadou putea să-i cumpere soţului cu aşa de puţini bani?În fiecare an pusese deoparte ceva pentru Crăciun. Anul ăsta... cheltuieli multe... |
 | Discuţie între tată şi copilul prins cu minciuna: "Ţi-am spus că nu e frumos să minţi. I-ai văzut tu pe mama şi pe tata că mint?" Copilul dojenit prinse curaj: "Da tată, ieri i-ai spus cuiva la telefon că mama nu e acasă, şi mama făcea mâncare în bucătărie?"... |
 | Se povesteşte că era cândva o căprioară care simţea în nări un puternic parfum de mosc. Ea s-a căţărat pe crestele verzi ale munţilor şi simţea acel minunat parfum atât de aproape pătrunzător şi dulce... |
 | Într-o zi, ieşind din mănăstire, un bătrân sfânt l-a întâlnit pe tânărul novice. Era un tânăr paşnic si simplu, iar bătrânul îl îndrăgea foarte mult... |
 | Într-o mănăstire, a venit din altă parte un călugăr în căutarea de atmosferă mai evlavioasă decât în mănăstirea din care plecase. Stareţul l-a primit şi l-a ţinut trei zile ca oaspete... |
 | O familie modernă fericită. Mama şi tata cu servicii bune, o casă mare luată pe credit. Fetiţa, unicul copil al familiei, creştea sub privirile ocrotitoare ale bunicii... |
