O vorbă bună 131 - Cel mai rău om

O poveste rabinică spune că Dumnezeu i-a cerut lui Moise să aleagă din poporul lui 1000 de oameni cei mai buni la suflet. Moise a făcut ascultare şi i-a ales pe cei 1000.

Dumezeu i-a cerut apoi ca din aceştia să aleagă doar 10 cei mai buni dintre cei buni. Moise a făcut întocmai.

Dumnezeu i-a mai cerut însă ceva: ca din cei 10 să-l aleagă pe cel mai bun. Moise l-a ales, dar Domnul a vrut să vadă dacă a făcut alegerea corectă. Şi i-a zis lui Moise: „Trimite-l pe omul pe care l-ai ales în lume să-l găsească pe cel mai rău dintre oameni”.

Şi a umblat bietul om în lung şi-n lat. Şi când găsea un om hain, se îndoia că acesta ar putea fi cel mai rău. „De unde ştiu eu, îşi spunea, că răutatea acestuia e doar o aparenţă. Poate că în sinea lui e un om drept.”

Şi a căutat până i-a venit vremea să se întoarcă la Moise cu rezultatul. Omul ajunsese să se îndoiască şi de sine că este cel mai bun, devreme ce nu reuşise să împlinească cererea lui Dumnezeu.

S-a întors la Moise şi i-a spus: „L-am găsit pe cel mai rău om. Eu sunt”. Dumnezeu i-a vorbit atunci lui Moise: „Ai ales bine. Cu adevărat acesta este cel mai bun om, pentru că nu a putut să-i judece pe alţii.”