Ascultă Radio România Actualitaţi Live

„Lumea carpato-dunăreană şi islamul”

Invitată: d-na dr. Cristina Feneşan, cercetător ştiinţific gradul I

Lumea creştină şi Islamul Foto: historia.ro

Articol de George Popescu, 13 Noiembrie 2023, 22:52

Am putea socoti ca parte a istoriei şi evident că aceasta este negreşit o parte a ei, experienţe de viaţă ale oamenilor de toate seminţiile, culoarea pielii sau locul geografic de referinţă.

Tot aşa, putem considera că viaţa dusă alături de cei diferiţi de cei ce compun majoritatea are părţile sale distincte dar şi întrepătrunse.

Uniunea dintre un bărbat şi o femeie, cea care este şi unică prin natura sa, primind şi caracterul sacral prin raportarea la religie a fascinat mai întotdeauna, căsătoria fiind o treaptă în devenirea spirituală în primul rând, apoi economică sau materială în beneficilor părţilor ca şi împlinită prin stabilitate şi înţelegere.

Se întâmplă ca vremurile să fie potrivnice sau favorabile acestei uniri. De exemplu, căsătoria produce mutaţii nu numai în viaţa individului, ci le răsfrânge şi în viaţa socială a unei comunităţi. O viaţă plină de tradiţii, însemne ludice sau celeste.

Autonomia statelor româneşti sub suzeranitatea otomană a lăsat semne adânci ce s-au transmis din generaţie în generaţie, chiar şi astăzi, când credem că curentele moderniste nivelează , aplatizează sau trimit în uitare experienţele din trecut.

Români şi otomani, două popoare distincte, religia fiind prima barieră sau bornă a particularităţiilor, depinde cum doriţi să o numiţi în ciocnirea celor două religii: creştină şi musulmană.

Ne-am oprit în această ediţie asupra efectelor pe care le-au imprimat şi dezvoltat ulterior convertirile, ca parte a unei ample mişcări de misionariat a statului otoman, ulterior a imperiului.

Convertirea la islam nu este o temă nouă de cercetare în istoriografia noastră. Calea a fost deschisă de Nicolae Iorga şi continuată cu mai mult sau mai puţin succes până în zilele noastre.

Este meritorie apariţia unui volum* care se ocupă pe îndelete de un astfel de subiect ce a privit multe sute de ani nu doar pe români, ci pe toţi locuitorii zonei balcanice mergând chiar până în spaţiul Europei centrale.

Convertirea la islam a constituit în opinia ştiinţifică a invitatei noastre un proces lent, complicat şi chinuitor de transformare a evreului, creştinului ortodox sau catolic într-un musulman practicant.

Dificile s-au dovedit nu doar asimilarea sistemului de valori şi credinţe islamice, a modului de viaţă musulmană, ci şi adaptarea la comportamentul social, distinctiv şi definitoriupentru convertirea la islam.

Majoritatea convertirii nemusulmanilor la islam au provenit din constrângeri fiscale, economice, din pricina abuzurilor sau mai grav, a violenţelor fizice.

Noii convertiţi nu au devenit peste noapte buni practicanţi musulmani, ci au păstrat multe din practicile creştine ori din aceste valori. Sigur asupra lor se exercita un control şi o urmărire pentru a confirma baza noii lor loialităţi religioase, în primul rând şi apoi sociale.

Procesul de convertire la islam în spaţiul carpato-dunărean s-a desfăşurat într-o strânsă legătură cu ritmul, durata şi modul în care trupele Imperiului otoman au obţinut cuceririle teritoriale pe cuprindul peninsulei balcanice

Nu doar recrutarea copiiilor creştini a constituit un mijloc de convertire, ci şi sclavia, propaganda şi prozelitismulconfreriilor de dervişi, ci şi convieţuirea musulmanilor cu femei creştine sau evreice în cel puţin trei tipuri de căsătorii: de durată, temporare şi concubinaje.

Naşterea copiiilor din aceste legături a contribuit la creşterea numerică musulmanilor, tatăl fiind nu numai şeful familiei, ci şi cel care impunea noua religie a succesorilor, automat aceştia fiind socotiţi musulmani.

Căsătoria în favoarea convertirii dintre un bărbat musulman şi o femeie creştină, deci mixtă, nu a fost de fel împiedicată, cu toate că în secolul al XVII-lea, formal aceste uniuni erau interzise atât de puterea suzerană, cât şi autorităţile Ţărilor Române, în frunte cu Biserica ortodoxă.

În schimb, lumea islamică se opunea căsătoriei mixte între o fată sau femeie musulmană cu un nemusulman sau necredincios cum era acesta denumit în epocă.

Situaţia femeilor creştine a fost una din cele mai grele. Fie că era văduvă cu copii şi lipsită de mijloace, era nevoită să se convertească la islam, mergând chiar până la căsătorie, totuşi nu era sigură de viitorul ei, soţul putând să o vândă ca roabă la târgurile de sclavi ce funcţionau la Istambul, Adrianopole sau pe coasta Africii de Nord.

Convertirea mai era stimulată şi cu ajutorul banilor. Statul otoman a constituit fondul bănesc al divanului imperial destinat să ofere convertiţilor resursele necesare procurării veşmintelor de reprezentare şi traiului tipic al membrilor comunităţii musulmane.

Dacă pentru unii creştini de rând aflaţi într-o situaţie extremă, convertitea la islam le-a salvat viaţa şi i-a propulsat către o mai bună condiţie socială şi de trai, întâlnim o intenţie de convertire şi din partea unor boieri răzvrătiţi din Ţara Românească, dar pentru a-şi salva averea şi rangul, chiar şi viaţa.

Chiar şi aşa, mulţi dintre boierii aflaţi în conflict cu domnitorul încercau să se întoarcă la credinţa strămoşească, în funcţie de conjuncturile politice favorabile lor.

În istoria Principatelor Române avem cazul domnitorului Mihnea al II-lea supranumit şi Turcitul pentru fapta sa de convertire la islam. O convertire mai degrabă forţată de împrejurări, decât din proprie voinţă.

În cercetarea invitatei noastre regăsim şi alte cazuri pe care vă invităm să le aprofundaţi prin lectura volumului, cum ar fi : Iliaş Rareş sau Mehmeg-beg, sandjakbeg de Silistra; Paul Markházi sau Ibrahim beg ori Stoian Stângă, fost haiduc convertit cu noul nume de Deli Hasan.

* „Convertiri la Islam în spaţiul carpato-dunărean. Secolele XV-XIX”. Autoare: dr. Cristina Feneşan, Editura Militară, 2020, 466 pagini

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 13 noiembrie 2023 (integral)

Regia de montaj: Radu Sima şi Mădălina Niculae

Regia de emisie: Adriana Anica şi Claudia Buzică

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro

"Epitaful economiei româneşti"
Istorica 12 Februarie 2024, 21:39

"Epitaful economiei româneşti"

Invitat: dl. prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu

"Epitaful economiei româneşti"
„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Istorica 29 Ianuarie 2024, 22:25

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”

Invitat: dl. prof. univ. dr. Dumitru Preda, istoric şi diplomat, director ştiinţific al Fundaţiei Europene Titulescu

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Scurt istoric al Unirii Principatelor
Istorica 24 Ianuarie 2024, 19:00

Scurt istoric al Unirii Principatelor

Invitaţi: dl. dr. Sergiu Iosipescu, şef de Secţie a Institutului Naţional al Patrimoniului şi dl. prof. dr. Cătălin Turliuc –...

Scurt istoric al Unirii Principatelor
„Cultura istorică văzută de un politician”
Istorica 15 Ianuarie 2024, 22:13

„Cultura istorică văzută de un politician”

Invitat: dl. Daniel Andrei Gheorghe, deputat PNL

„Cultura istorică văzută de un politician”
„Portretul unui poliţist de excepţie: Nicolae Ştefănescu”
Istorica 08 Ianuarie 2024, 23:29

„Portretul unui poliţist de excepţie: Nicolae Ştefănescu”

Invitat: dl. dr. Sorin Aparaschivei, cercetător istoric

„Portretul unui poliţist de excepţie: Nicolae Ştefănescu”
„34 de ani în căutarea adevărului istoric”
Istorica 18 Decembrie 2023, 22:06

„34 de ani în căutarea adevărului istoric”

Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric

„34 de ani în căutarea adevărului istoric”
„29 decembrie 1933, Sinaia”
Istorica 11 Decembrie 2023, 22:29

„29 decembrie 1933, Sinaia”

Invitat: dl. dr. Alin Spânu, cercetător istoric

„29 decembrie 1933, Sinaia”
„Chestionar pentru Armată, decembrie 1989”
Istorica 04 Decembrie 2023, 22:58

„Chestionar pentru Armată, decembrie 1989”

Invitat: dl. prof. dr. Constantin Hlihor – Universitatea din Bucureşti

„Chestionar pentru Armată, decembrie 1989”