„Tranziţia către a Doua Republică”

Am putea avansa ca termen generic a doua republică din martie 1965 şi până la finele lui decembrie 1989.

Sunt diferenţe vizibile de abordare a conducerii partidului unic în materie de management politic şi obiective considerate fundamentale pentru evoluţia statului socialist.

Desigur, priorităţile liderului defunct Gheorghiu Dej au fost preluate şi continuate de succesorul său Nicolae Ceauşescu, impunând o evoluţie mult mai rapidă către obiectivul de a face din România un stat mediu dezvoltat, mai puţin o putere regională întru-cât ţara noastră se afla în organizaţii suprastatale econimică şi militară, respectiv membră a CAER (Consiliul de Ajutor Reciproc) şi Pactul de la Varşovia.

La despărţirea de Gheorghiu Dej. Nicolae Ceauşescu se află în coloana din dreapta, al şaptelea din faţă către fundal. Credit:https://adt.arcanum.com/ro

O parte a delegaţiilor de peste hotare participante la funeraliile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Bucureşti, 24 martie 1965. Credit: https://fototeca.iiccmer.ro Cota 134/1954

Tranziţia de la prima la a doua Republică s-a făcut în paşi relativ bine orientaţi, atât la nivelul selecţiei de cadre de conducere, în paralel cu o liberalizare a accesului intelectualilor atât în partid, cât şi în funcţiile birocratice de conducere economică şi socială.

„Împăcare” Partidului cu societatea fără de partid iniţiată de Gheorghiu Dej după 1962-1964 a fost continuată ca proces evolutiv de Nicolae Ceauşescu.

Structura de conducere a ţării s-a schimbat mult, însă în primii zece ani ai celei de-a doua Republici, au fost păstraţi în mare măsură vechii comunişti din echipa Dej şi datorită influenţei pe care aceştia o exercitau în mod informal, dar şi din cauza faptului că noul lider încă nu reuşise să controleze toate pârghiile puterii cu riscuri dintre cele mai mici.

O nouă Constituţie ce urmărea îndeaproape atât o liberalizare a societăţii, cât şi o punere în acord cu concepţia partidului unic în relaţiile internaţionale, inclusiv cu ţările „frăţeşti” fusese promulgată. Au fost actualizate denumirile partidului unic şi ale statului din PMR în PCR şi respectiv din RPR în RSR urmărind obţinerea unei concordanţe între programe politice, economice, sociale şi acţiunile din teren, din realitatea cotidiană.

La Congresul al IX-lea al PCR, Nicolae Ceauşescu alături de Leonid Brejnev, liderul URSS şi Ciu Enlai, vicepreşedinte al PCC. Bucureşti, iulie 1965. Credit: https://fototeca.iiccmer.ro Cota: 30/1965

Un moment de criză externă a reuşit să-l scoată pe Nicolae Ceauşescu ce abia împlinise vârsta de 50 de ani – una relativ scăzută în comparaţie cu a celorlalţi lideri din blocul comunist şi diferită de cutumă – intervenţia militară a unor state din Pactul de la Varşovia împotriva unui alt stat membru – Cehoslovacia, în august 1968.

Condamnarea în termeni categorici a invaziei în Cehoslovacia i-a ofeir lui Nicolae Ceauşescu mai multe avantaje considerabile dintr-o singură mişcare.

Prestigiul câştigat a neutralizat pe principalii săi adversari din Partid, a uimit Occidentul, a surprins Moscova şi aliaţii săi şi a netezit drumul către consolidarea puterii politicepersonale în pandant cu reorientarea acasă, către comunismul naţional.

Aspecte de la alegerea primului preşedinte al R.S.R., Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R. (29 apr.1974) Credit: https://fototeca.iiccmer.ro Cota:1/1974

Într-un răstimp relativ scurt, de numai nouă ani, succesorul lui Gheorghiu dej ajungea şi în noua funcţie constituită la insistenţele sale de preşedinte al Republicii, în aprilie 1974.

Dacă prima Republică a aparţinut modelului sovietic şi a funcţionat pe baza conducerii colective a fruntaşilor partidului unic, cea de-a doua Republică a fost o creaţie personală a lui Nicolae Ceauşescu încheiată prin prăbuşirea regimului în 1989, fiind deschisă calea către a treia Republică.

AUDIO, emisiunea „Istorica”, ediţia din 7 iulie 2025 (integral)

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Mădălina Niculae

Regia de emisie: Claudia Buzică și Denisa Colțea

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro