"Sărbătorile României Socialiste 1965-1989"

Vechiul regim politic îşi făcuse un mod laborios de promovare atât a realizărilor, cât şi a obiectivelor-ţintă prin subordonarea evenimentelor istorice în slujba menţinerii unei coeziuni atent studiate de funcţionarii partidului-stat.

Se înţelege că aparatul de propagandă investea masiv în fiecare prilej de a câştiga încrederea cetăţenilor în autoritatea pe care o deţineu reprezentanţii administraţiei Ceauşescu.

Până la 1965, aniversările oficiale legate de evenimente din trecutul ţării erau socotite un apanaj al politicianismului interbelic, o manifestare a spiritului naţionalist promovat de regimul burghez, îndeosebi de regele Carol al II-lea şi camarila sa.

Toate acestea în sprijinul tezelor internaţionalismului proletar, noua „biblie” a lagărului comunist ce susţinea fără tăgadă că importante sunt loialităţile ţărilor aflate sub regim democrat-popular, că nu poate subzita interese naţionale şi de stat ori deosebiri etnice, ci numai comuniune şi concordie internaţionalistă.

Odată cu anul 1965, noua administraţie de la Bucureşti reorientează politic şi propagandistic România către istoria sa, însă sub un control al partidului unic.

Este şi momentul când sunt recuperate multe personalităţi culturale pentru scopul propus.

Istoricii sunt dintre cei vizaţi să sprijine noua orientare. Sărbătorile oficiale, cele mai multe jubiliare au beneficiat de consultanţa istoricilor de profesie, fără de care intenţia funcţionarilor superiori de partid nu ar fi reuşit să ofere legitimitatea necesară.

Adunarea populară de la Izlaz, organizată cu prilejul aniversării a 120 de ani de la revoluţia din 1848-1849 din Ţara Românească. (22 iunie 1968). Credit: https://fototeca.iiccmer.ro/picdetails.php?picid=34500X102X170

Aflăm dintr-un volum proaspăt ieşit de la tipar de succesiunea de sărbători decretate ca fiind foarte importante pentru susţinerea populară ca şi pentru educaţia şi formarea tinerelor generaţii.

Am selectat pentru dumneavoastră:

- reconstituirea momentului revoluţionar paşoptist

- semicentenarul Marii Uniri din 1968

- semicentenarul înfiinţării PCR, 1971

- atestarea documentară a municipiului Cluj Napoca, anul 1974

- aniversarea a 375 de ani de la unirea Principatelor sub domnitorul Mihai Viteazul, anul 1975

- centenarul Independenţei de stat a României, anul 1977

2050 de ani de la crearea statului dac centralizat, 1980

Nicolae Ceauşescu cu prilejul sărbătoririi a cinci decenii de la unirea Transilvaniei cu România. (1 decembrie 1968). Credit: ziarulunirea.ro

Ocazii considerate de căpătâi atât pentru diriguitorii aparatului de propagandă, cât şi pentru responsabilii conducerii politice, inclusiv pentru liderul din epocă, Nicolae Ceauşescu.

Aspect de la spectacolul dedicat Centenarului Independenţei de Stat a României, ce a avut loc pe stadionul „23 August” din Capitală. (9 mai 1977) Credit: https://fototeca.iiccmer.ro/picdetails.php?picid=41734X80X206

Dacă la primele sărbători oficiale, partidul-stat s-a rezumat la o reproducere animată prin participarea mii de oameni a evenimentului istoric, cu timpul, procesul a fost cizelat, iar conducerea a fost preluată de profesionişti.

2050 de ani de la crearea primului stat dac sub conducerea lui Burebista, coliță dantelată, 1980. Credit. https://filatelia.ro/timbre-romania-1980-1989/doua-mii-cincizeci-de-ani-de-la-crearea-primului-stat-dac-sub-conducerea-lui-burebista-colita-dantelata-1980-lp-1014.html

Desigur că în conţinutul discuţiei cu autorul volumului „Istoria ca sărbătoare politică. Aniversările jubiliare ale României socialiste, 1965-1989” am abordat atât tipurile de discurs, cât şi poziţia intelectualului angajat, respectiv a istoricilor

AUDIO, emisiunea „Istorica”, ediţia din 28 aprilie 2025 (integral)

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Mădălina Niculae

Regia de emisie: Nicoleta Rotar şi Paula Vasile

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro