„File din istoria ARPA”

Asociația Română pentru Propaganda Aviației (ARPA) a fost o asociație civilă din România, care a activat în perioada interbelică, având ca scop sprijinirea dezvoltării aviației.

Pentru formarea piloților a patronat o școli de zbor, a procurat material volant, a angajat instructori de zbor și a dus o intensă activitate de promovare a aviației.

Asociația avut în dotare peste 40 de avioane și a fost activă pe aerodromurile de la Băneasa, Clinceni, Giulești, Otopeni și Popești-Leordeni din jurul Bucureștiului, precum și a altor orașe cum ar fi Alexandria, Cluj și Iași.

Credit: okazii.ro

ARPA a fost înființată în 1926 la inițiativa unui comitet în frunte cu col. Gheorghe Rujinschi. În scopul atragerii de fonduri asociația a publicat articole în revista „România Aeriană” a organizat conferințe, expoziții, serbări, mitinguri aviatice și concursuri dotate cu cupe aviatice (Cupa „M. Zorileanu”, Cupa „V. Craiu”), zboruri de agrement cu pasageri, colecte, obținând și donații, subvenții și cotizații.

În primii doi ani de activitate ARPA a colectat circa 25 milioane de lei, din care în anul 1928 s-au cumpărat 5 avioane, dintre care două au participat la Concursul Micii Antante și Poloniei.

Efigia ARPA ajunge şi la fotografii de la bâlciuri, în cazul de faţă la Galaţi. Credit:historiarum.ro

În anul 1929 ARPA a emis un timbru benevol pentru susținerea aviației (Timbrul A.R.P.A.), care din 1930 va deveni obligatoriu, sub denumirile de Timbrul Aviației (1931 și 1936), respectiv Fondul Aviației (1936).

Cu fondurile obținute ARPA a înființat în 1929 două cinematografe – Cinema „Arpa” la Cercul Militar din București și unul la Câmpina – o școală de popularizare a aviației frecventată de 600 de cursanți, o școală tehnică care a brevetat o serie de 20 de mecanici de aviație și o școală de zbor cu motor la Băneasa, unde în anul 1930 9 piloți au obținut brevetul de pilot gradul I.

Medalie comemorativă avers, sus. Revers, jos. Credit: Allnumis.com

ARPA a organizat filiale de propagandă aviatică în toate capitalele de județ și în orașele principale, în unele dintre acestea având școli de zbor cu sau fără motor și cercuri de aeromodelism.

În cadrul ARPA au activat cpt. Mihail Pantazi în calitate de șef de pilotaj și profesor de motoare și navigație, precum și numeroși instructori ca Petre Ivanovici, Max Manolescu, Gheorghe Gherasim, Nicolae Evghenovici.

Credit: rim.ro

Credit: rim.ro Revista ARPA în anul următor apare cu un titlu nou...

Credit: okazii.ro

În perioada 1930 - 1940 în școlile ARPA și-au luat brevetele un număr de 590 de aviatori.

Între 1930 - 1937 ARPA a achiziționat 6 avioane BFW M.23 (Messerschmitt M23), 12 avioane ICAR M23b, trei ICAR Universal amenajate pentru acrobație (ICAR Universal Acrobatic) pentru formația de acrobație aeriană „Dracii Roșii”, un avion Curtiss, un avion trimotor Ford, un avion Junkers Ju 52, un avion Potez 460, un avion EMSCO, 2 avioane Bréguet 19, 3 avioane Devoitine, 3 avioane Nieuport, un avion Gourdou Lesseur, parcul său ajungând la 39 de avioane.

Cu unele dintre aceste avioane s-au organizat raiduri în Europa, Africa şi India

Raidul din Africa, cu destinația Cape Town, a început la 23 octombrie 1933, piloți fiind Mihail Pantazi, Gheorghe Davidescu, Alexandru Cernescu, Petre Ivanovici, Max Manolescu și mecanicul, care era și pilot, Dumitru Ploieșteanu. Aceștia au pilotat trei avioanele ICAR M23b.

Deși au parcurs 11 530 km, nu s-a putut depăși Malakal din cauza condițiilor meteorologice și a puterii reduse a motoarelor.

În 1934 ARPA a emis o medalie comemorativă cu ocazia a șase ani de activitate a ei.

În domeniul infrastructurii ARPA a amenajat 60 de terenuri de zbor. În anul 1934 a construit la Băneasa un hangar dotat cu electricitate, apă, canalizareși încălzire și un depozit de carburanți cu o capacitate de 10 000 litri.

]

Între 1933-1940 asociația a editat revistele ARPA (buletin informativ) (1933 -1934), Revista ARPA (1935 - martie 1937) și Cerul nostru (aprilie 1937 – 1940)

Emisiune de timbre cu marca ARPA, mai târziu, timbrul aviatic(obligatoriu). Credit: rim.ro

Dracii Roșii este porecla formației de acrobație aeriană a Asociației Române pentru Propaganda Aviației (ARPA) din perioada interbelică.

Inițial formația a cuprins trei avioane, pilotate de aviatorii Mihail Pantazi, Petre Ivanovici și Max Manolescu. Ulterior din formație au mai făcut parte și aviatorii Gheorghe Gherasim, Nicolae Burileanu, Victor Stănescu și Gheorghe Bordeanu.

Formația a folosit inițial avioane ICAR M23b, apoi avioane ICAR Universal Acrobatic, iar în final avioane Klemm Kl 35b, adaptate.

Porecla formației provine de la titlul articolului scris de Mihail Negru, care a asistat la mitingul aerian de la Băneasa din 16 octombrie 1932 organizat de Aeroclubul Regal al României în colaborare cu ARPA

"Dracii roşii". De la stânga: Ivanovici, Pantazi, Manolescu. Credit: rowikipedia.org

ARPA și-a finanțat activitățile și prin veniturile obținute prin organizarea de mitinguri aeriene, doar între anii 1934-1937 peste 150 și zboruri de agrement cu pasageri.

Pentru a susține spectacolul aerian Mihail Pantazi le propune lui Max Manolescu și Petre Ivanovici să facă împreună o echipă care să relizeze evoluțiile acrobatice în formație.

Pantazi elaborează o schemă pe care formația o exersează în amănunt în cursul anului 1932, spectacolul inaugural având loc duminică, 16 octombrie, la mitingul de la Băneasa organizat cu ocazia împlinirii a 6 ani de la înființarea ARPA.

La acest miting ARPA a adunat pentru a fi prezentate toate avioanele obținute prin sponsorizări.

Max Manolescu cu un pilot civil în fața avionului de acrobație Brăila (Klemm Kl 35), aparținând Dracilor Roșii. Colecţia Costică Acsinte. Credit: https://ro.wikipedia.org/wiki/Maximilian_Manolescu

În afară de gama evoluțiilor acrobatice obișnuite (luping, tonou, zbor în cuțit, șandelă, imelman), programul a cuprins luping inversat (cu roțile spre centrul cercului), vrie cu scoatere din vrie în apropierea solului, zbor pe spate la firul ierbii, intersectări de traiectorii și luping în formație cu avioanele legate între ele cu panglici tricolore. Pentru prima oară avioanele au apărut vopsite în roșu.

Spectacolul are mare succes, fiind reeditat în săptămânile care urmează la Brăila (23 octombrie), Mizil (30 octombrie) și Ploiești (6 noiembrie).

Aici, la o scoatere din vrie, motorul avionului lui Ivanovici dă rateuri, iar avionul n-are suficintă viteză pentru a răspunde la comenzi, se înfundă și lovește pământul. Deși avionul este avariat, datorită vitezei mici Ivanovici nu este rănit și reia demonstrația cu alt avion, formația repetând figura și executând programul până la sfârșit.

Mitingurile continuă în anii următori. Stagiunea din 1936 începe în 3 mai, locul lui Ivanovici (decedat la 1 februarie) fiind luat de Gheorghe Gherasim, care fusese rezerva lui Max Manolescu.

După moartea lui Pantazi în 7 noiembrie 1937, pentru stagiunea din 1938 Manolescu acceptă să refacă formația. Deși existau acrobați foarte buni, ca Alexandru Papană și Constantin Cantacuzino („Bâzu”), aceștia evoluau individual, astfel că pentru completarea formației Manolescu apelează la Gherasim, Nicolae Burileanu, Victor Stănescu și Gheorghe Bordeanu, cu toții piloți militari.

Din superstiție, renunță la avioanele roșii ICAR și trec pe avioane Klemm Kl 35b, vopsite în caroiaj alb-negru.

Datorită faptului că ARPA nu se putea dispensa de avioanele ICAR, acestea n-au putut fi păstrate în forma lor acrobatică și au fost transformate în avioane obișnuite de școală, cu două locuri (dar nu în varianta ICAR Universal Biloc) și revopsite în mod comun.

Cu aceste avioane s-a zburat până în 1940. Treptat, datorită faptului că era pilot de linie al LARES, Manolescu n-a mai putut onora solicitările ARPA, cedând poziția de cap formație căpitanului Gherasim. Ultimele spectacole au avut loc în 1940, ARPA încheindu-și misiunea de popularizare a aviației. Al Doilea Război Mondial bătea la ușă.

Membrii formaţiunii „Dracii roşii”:

Mihail Pantazi (1897–1936). Sublocotenent de artilerie în 1917 participă la Bătălia de la Mărășești, fiind unul dintre puținii care au scăpat cu viață din divizionul său. Tot în 1917 devine aviator, iar în 1918 își ia brevetul de pilot de vânătoare în Franța, unde participă la a II-a doua bătălie de pe Marna.

Se întoarce în țară, unde este confirmat pilot de vânătoare prin brevetul 153/11.04.1919 și decorat cu Ordinul Coroana României cu spade.

Înființează Școala de Motoare de Aviație și apoi, împreună cu alții, ARPA. În 1934 este înaintat locotenent-comandor. Ia parte în 1933 și 1935 la raidurile aviatice din Africa.

Până în 1936 a fost capul formației „Dracii roșii”. Moare într-un accident aviatic la fabrica PZL din Polonia, ca pasager, membru în comisia de recepție, în urma ruperii aripii avionului în zbor.

Petre Ivanovici (1898–1936). Plutonier de cavalerie, în 1919 participă la campania din Ungaria. Efectuează primul zbor, ca pasager, la Cluj și se înscrie la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române din Tecuci, unde îl cunoaște pe Max Manolescu.

Fiind un pilot foarte bun, este reținut la școală, ca instructor. Ivanovivi a participat la raidul din 1933 din Africa și la raidul din 3 ianuarie - 24 martie 1935 din Africa cu Irina Burnaia.

Devine pilot al societății SARTA, înființată în 1935. Moare pilotând avionul Potez 560 F-AOCD al SARTA într-un zbor fără vizibilitate Arad–București, când un pneu al trenului de aterizare explodează în locaș avariind avionul și cauzând lovirea lui de munți

Maximilian (Max) Manolescu (1902–1985). Devine și el pilot la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române din Tecuci. Ca și Ivanovici, rămâne la școală, ca instructor. Ia și el parte la raidul din 1933 din Africa.

A fost pilot de linie al CIDNA și LARES. În timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost pilot recepționer al avioanelor fabricate de IAR. După război este numit pilot-șef la TARS.

În 1948 pleacă în Franța, unde zboară pentru Air France, TAI și SAGETA până la ieșirea la pensie, în 1964, acumulând peste 30 000 de ore de zbor și zburând pe mai mult de 70 de tipuri de avioane.

Gheorghe Gherasim (n. 8 martie 1899 – d. 23 decembrie 1959). Brevetat la Școala Militară de la Tecuci ca șef de promoție, cu brevetul 359/1024.

La 7 aprilie 1937 este brevatat și ca pilot de linie, cu brevetul 22/1937

Nicolae Burileanu (n. 27 noiembrie 1909 – d. 17 martie 2001) Brevetat la Școala Militară de la Tecuci în 1928. Zboară în formația Dracii Roșii pe avioane Klemm.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial a luptat pe Messerschmitt Bf 109G în Grupurile 7 și 9 Vânătoare, devenind unul din așii aviației române, cu 5 victorii confirmate. A zburat până în 1954, când a fost trecut în rezervă cu gradul de locotenent-comandor.

Victor Stănescu (n. 16 octombrie 1904, Redea – d. 27 martie 1985). Brevetat la Școala Militară de la Tecuci în 1928. În 1929 este repartizat la Flotila de luptă Pipera. Zboară în formația Dracii Roșii pe avioane Klemm.

La începutul celui de al Doilea Război Mondial este repartizat ca instructor la Ghimbav, unde suferă un accident grav cu un avion Nardi FN-305 în urma unei pene de motor pe panta de urcare, rămânînd invalid

Gheorghe Bordeanu (n. 24 februarie 1901 – d. 25 august 1979, Brașov). Brevetat în 1924 la Școala Militară de la Tecuci, fiind coleg de promoție cu Gheorghe Gherasim.

În 1937 este avansat căpitan și primește comanda Escadilei 1 Vânătoare PZL din Flotila de luptă Pipera. Zboară în formația Dracii Roșii pe avioane Klemm.

Avansat locotenent-comandor, primește comanda Grupului 8 Vânătoare, format la 22 februarie 1941 și dotat cu avioane IAR 80. În 1944 este comandantul școlii de bombardament în picaj pentru avioane IAR 81 de la Ghimbav. După 23 august 1944 luptă pe front până la sfârșitul războiului

Revista "România aeriană", un număr din anul 1935. Credit: okazii.ro

Cinema ARPA în cadrul Cercului Militar Naţional în două ipostaze. Stânga, înainte de război, în dreapta devenit cinema Central, în anii 60. Credit: facebook.com

Şi un afiş din perioada interbelică. Credit: Facebook.com

AUDIO, emisiunea „Istorica”, ediţia din 19 mai 2025 (integral)

Regia de montaj: Eugenia Ivanov şi Florina Neda

Regia de emisie: Izabel Jerdea şi Raluca Goga

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro