„Acordurile de la Helsinki - 1975 şi România”
Invitat: dl. dr. Costantin Corneanu, cercetător istoric şi preşedinte al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu”

Articol de George Popescu, 21 Iulie 2025, 22:47
La 1 august 1975, la Helsinki, a fost semnat, la nivel înalt, Actul Final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa.
Acesta consfinţeşte principiile de bază (Decalogul de la Helsinki ) care guvernează relaţiile dintre statele participante şi atitudinea guvernelor respective faţă de cetăţenii lor, precum şi prevederi de cooperare în diferite domenii.
Documentul nu conţine obligaţii juridice, ci politice, împărţite în trei mari categorii (cunoscute, iniţial, sub denumirea de "coşuri", iar ulterior "dimensiuni"): probleme privind aspectele politico-militare ale securităţii în Europa; cooperarea în domeniul economic, tehnico-ştiinţific şi al mediului înconjurător; cooperarea în domeniul umanitar şi alte domenii.
Credit: mae.ro
Acordurile de la Helsinki de 35 de state, între care cele două mari puteri (Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii), Canada și toate celelalte state europene, cu excepția Albaniei și Andorrei.
Declarația asupra principiilor care acționează în relațiile dintre statele participante (cunoscută și sub denumirea de Decalogul) a enumerat următoarele zece puncte:
Credit: mae.ro
Respectarea drepturilor inerente ale suveranității
Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței
Inviolabilitatea frontierelor
Integritatea teritorială a statelor
Reglementarea pașnică a diferendelor
Neintervenția în afacerile interne
Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele
Cooperarea între state
Îndeplinirea cu bună credința a obligațiilor asumate conform dreptului internațional
Pentru supravegherea acestor Acorduri a fost creat Helsinki Watch (care se află la originea organizației non guvernamentale „Human Rights Watch”).
Credit: mae.ro
Actul Final de la Helsinki, semnat în urmă cu cinci decenii, la 1 august 1975, a reprezentat un moment de cotitură în istoria Războiului Rece, deoarece a consacrat stabilitatea frontierelor, prin recunoașterea inviolabilității acestora.
Profitând de noua situație internațională, în Europa comunistă au apărut numeroase inițiative civice care militau pentru democratizarea regimurilor politice, solicitând partidelor-stat să-și respecte angajamentele asumate.
Liderii SUA, Gerald Ford şi URSS, Leonid Brejnev semnând actul fial al Conferinţei de la Helsinki 1 august 1975. Credit: https://historyned.blog/2015/08/01/40-years-later-rethinking-the-helsinki-accords-and-human-rights/
A rezultat în Europa de Est o viguroasă mișcare pentru drepturile omului, care a fost reprimată însă de regimurile comuniste, deoarece la submina chiar legitimitatea modului de exercitare arbitrară a puterii politice.
Este un prilej potrivit pentru a menționa personalități române de frunte, precum miniștrii de externe Ștefan Andrei, George Macovescu, adjuncții (ministrului) Mircea Malița și Nicolae Ecobescu, Ambasadorii Romulus Neagu, Valentin Lipatti, Ion Diaconu ș.a., care s-au dedicat elaborării și promovării acestui document.
La masa negocierilor se aflau reprezentanții celorlalte state participante, cu cele mai diverse interese, uneori aflate în contradicție. Diplomația română a reușit să se impună și să clădească punți de dialog și cooperare acolo unde acest lucru părea uneori imposibil.
Alţi membri ali delegaţiei româneşti. Credit: mae.ro
Datorită propunerilor și activității diplomației române, “procesul CSCE” a beneficiat de cele mai avansate reguli de procedură pentru reuniuni multilaterale, precum adoptarea deciziilor prin consens, participarea delegaților la lucrări, reprezentând statele respective, în afara alianțelor sau altor grupări, ceea ce conferea transparență și spirit democratic dezbaterilor. La acestea se adaugă și principiul rotației la conducerea și locul de desfășurare a lucrărilor.
Pe fond, în domeniul securității, prioritatea primordială a diplomației române viza înscrierea nerecurgerii la forță și la amenințarea cu forța între principiile de bază ale relațiilor dintre state, cunoscute drept “Decalogul de la Helsinki”, considerat punctul forte al Actului Final.
Conferinţa CSCE Helsinki 1975, vedere panoramică în sala reuniunii. Credit: mae.ro
România, sprijinită de unele state participante, precum Elveția, Iugoslavia, Suedia, Malta, Austria, Spania, Canada, Vatican, a desfășurat o activitate intensă vizând obiectivul convenirii unui “mandat” inclus în Recomandările Finale, iar în documentul Conferinței să obțină o redactare corespunzătoare pentru măsurile de aplicare a principiului nerecurgerii la forță, inclusă în Decalogul de principii și într-un organ special de lucru, însărcinat cu examinarea și convenirea unor măsuri de aplicare a acestuia.
Pornind de la interesele sale vitale, România și-a propus să promoveze o nouă concepție privind relațiile dintre statele europene, a bazelor de edificare a securității și dezvoltare a cooperării pe continent.
România definise securitatea europeană ca un sistem de angajamente liber consimțite, clare și precise, din partea tuturor statelor, însoțite de măsuri concrete care să ofere tuturor țărilor garanția că se află la adăpost de orice act de agresiune, că se pot dezvolta liber, conform propriilor lor interese.
Contribuția României la promovarea unei noi concepții privind negocierile pentru edificarea securității și dezvoltarea cooperării în Europa și la elaborarea decalogului de principii care trebuie așezate la baza acestui proces a fost recunoscută atât de participanți, cât și de media europeană a momentului.
Miniştrii de externe ai statelor participante la CSCE, tot la Helsinki, însă în anul 1973. Credit: https://www.bundesarchiv.de via pulsulgeostrategic.ro
Astfel, presa norvegiană afirma că “România va avea un loc special în cadrul CSCE, inițiativele sale putând polariza interesul multora, în special al țărilior mici și mijlocii”.
La sfârșitul elaborării documentelor Conferinței, International Herald Tribune din 14 iulie 1975 afirma că “puțini diplomați prezenți aici (la Geneva – n.n.) sau la faza anterioară a negocierilor, la Helsinki, vor uita contribuția românească”.
Presa, radioul și televiziunea din țările participante la CSCE au scris și difuzat pe larg, foarte pozitiv, poziția României față de problemele securității europene.
A fost evidențiată seriozitatea și consecvența cu care România a promovat principiile relațiilor dintre state, claritatea poziției sale și îndeosebi curajul promovării acesteia. A fost exprimată admirația pentru consecvența afirmării acesteia.
În relatările agențiilor de presă abundau titluri semnificative precum “Victorie a României – a obținut cu succes deplina egalitate a statelor la conferința europeană”, “S-a dat dreptate României, la Conferința de la Helsinki”, în materialele publicate fiind sprijinită și salutată poziția României, ca o expresie a politicii sale externe independente.
La baza atitudinii României a fost concepția sa privind necesitatea instaurării unor relații noi între statele europene. După cum scria Javier Ruperez (Spania), participant la Conferință, “Primele inițiative au fost ale României, iar filozofia lor răspundea unei egalități complete de oportunități”.
AUDIO, emisiunea „Istorica”, ediţia din 21 iulie 2025 (integral)
Regia de montaj: Eugenia Ivanov și Alexandru Balaban
Regia de emisie: Cristina Creța și Adriana Anica
Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro