„Serviciul secret al masoneriei din România”

Tentaţia conducerii duale a unei guvernări politice în primul rând şi a celorlalte pârghii concomitent a stăruit demultă vreme în mintea elitelor.

Dar cum să o pui în practică ? Prin îngustarea accesului la informaţie şi reducerea numărului de utilizatori ai informaţiilor sensibile. Printr-o ideologie clară şi câteva principii bine verificate în viaţa reală la care adăugăm o loialitate de neclintit sub efectul pedepselor. Negreşit, ca întotdeauna în evoluţia omului prin specularea slăbiciunilor ce ţin de caracter şi emoţii, sentimente şi credinţe.

Existenţa unui stat paralel se bazează de reţele. Alcătuite din oameni cu afinităţi şi scopuri comune cu obiective precise şi termene de execuţie.

România interbelică - la această perioadă ne referim de această dată – a „benficiat” din abundenţă de astfel de situaţii şi condiţii.

„Supranumit de presa vremii Prinţul Suveran al masoneriei române, Jean (Ioan) Pangal este puţin cunoscut astăzi, dar a fost extrem de controversat şi influent în perioada interbelică, mai cu seamă datorită relaţiilor sale personale şi contactelor directe cu întreaga elită politică, socială, economică şi diplomatică a Românei, şi chiar a Europei.

Născut la 25 ianuarie 1895 (Nisa, Franţa) – d. 14 octombrie 1950 (Lisabona, Portugalia)] a fost fiul lui Alexandru Emanoil Pangal şi al Mariei P. Brătăşanu.

În aprilie 1925, Jean Pangal s-a căsătorit cu Angela T. Djuvara (mătuşa istoricului Neagu Djuvara). Atât în ceea ce priveşte linia de descendenţă paternă, cât şi cea maternă, Jean Pangal avea, aşadar, origini boiereşti, asemenea soţiei sale, de altfel.

Trebuie făcută precizarea că neamurile Pangal, Brătăşanu şi Djuvara sunt familii boiereşti de rang terţiar în Ţara Românească, dar de sorginte alogenă, care, împreună, au dat Românei moderne cel puţin doi miniştri, un subsecretar de stat şi şase deputaţi sau senatori”, scrie Bogdan Bucur în volumul „Jean Pangal, documente inedite: 1932-1942: contribuții la analiza rețelelor sociale istorice” (Editura RAO, București, 2016)

Cuprinsul volumuli "Ioan Pangal, regele Carol al II-lea şi Serviciile secrete (1928-1938) de Constantin Bogdan Dogaru

Jean Pangal a fost adeptul intrării României în război de partea Antantei (Anglia- Franța-Rusia) și a ocupat funcția de director al ziarului „România”.

Pentru o foarte scurtă perioadă devine Secretar al Consiliului pentru Unitatea Românilor (în 1918).

În 1919 fondează ziarul Social-Țărănismul, iar în 1920 Partidul Social Ţărănesc, unit în 1922 cu Partidul Țărănesc.

A fost un apropiat al regelui Carol al II-lea și a contribuit semnificativ la vizita Reginei Maria în Statele Unite ale Americii în 1926.

A fost numit, la 1928, delegat tehnic la Liga Națiunilor pentru propaganda românească în străinătate.

Jean Pangal a fost licențiat și doctor în drept al Universității din Iași. A fost deputat în Parlamentul României (1927-1928, 1931-1932).

Subsecretar de stat pentru presă și informații în cadrul Președinției Consiliului de Miniștri (1931) și Ministerului de Externe (1931-1932).

Trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României în Spania (1938-1939) și Portugalia (1939-1940).

Credit: historia.ro

Totodată, Jean Pangal a fost Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România [RSAAR] (1922-1937, 1944-1948) și Mare Maestru al Mari Loji Naționale din România [MLNR] (1928-1929). A fost, practic, conducătorul absolut al Francmasoneriei Române Regulare din perioada interbelică.

La vremea sa, Jean Pangal a făcut parte din conducerea masoneriei mondiale [de rit scoțian], formată din șapte Suverani Mari Comandori, care se reuneau o dată la 5 ani, pentru a hotărî asupra direcțiilor generale de urmat și directivelor de aplicat. La o asemenea reuniune masonică internațională, ținută în luna iunie 1935 la Bruxelles, a fost invitat să participe și Suveranul Mare Comandor al României.

Fruntaș al Uniunii Agrare (Argetoianu) din 1932, Pangal a fost adeptul unei guvernări dictatoriale. El a pus în adormire, în februarie 1937, Francmasoneria Regulară din România.

Principala sa realizare a fost formarea şi activitatea unei reţele de informaţii sub cupola secretariatului de stat pentru presă și informații în cadrul Președinției Consiliului deminiştri, dar şi la ministerul de externe. Această întreprindere laborioasă bazată pe efective foarte mici de personal şi fără remuneraţie copleşitoare au mijlocit obţinerea unor influenţări şi decizii favorabile statului român din epocă: combaterea politicii revizioniste a unor state precum Ungaria, Germania şi URSS; îmbunătăţirea percepţiei imaginii României în centre de decizie politică cum ar fi Londra, Paris şi Washington, îndeosebi în problema evreiască, sprijin pentru păstrarea nealterată a prevederilor politice de stabilitate pe baza pactelor de la Versailles.

În acelaşi timp acest serviciu de informaţii de care a beneficiat atât Suveranul, regele Carol al II-lea, cât şi metresa sa, Elena Lupescu a avut şi părţile sale întunecate: spionarea şi întocmirea de fişe de tip poliţie politică a adversarilor politici ai regelui, ai liderilor de partide ce se arătau intransigenţi cu morala afişată de palat, cât şi cu interesele de stat.

Credit: evz.ro

Toate aceste scopuri şi finalităţi nu au înlăturat rolul şi eficienţa serviciilor de informaţii ce în mod oficial au fost statuate prin Constituţie şi legile ţării. Dimpotrivă, Mihail Moruzov, şeful SSI avea tot interesul să profite de pe urma activităţilor francmasoneriei de la noi, prin urmărire şi control ca şi prin operaţiuni de infiltrare aşa după cum atestă şi invitatul nostru în lucrarea : „ Ioan Pangal, regele Carol al II-lea şi serviciile secrete (1928-1938)”, editura Atec, Focşani, 2016.

„Alcătuit la început din câțiva ofițeri și agenți de informații împrumutați de la Siguranța Statului, S.S.I. și Secția a II-a a Marelui Stat Major și din câțiva tehnicieni și experți masoni, serviciul secret condus de Pangal se dorea a fi dezvoltat într-o organizație informativă atotcuprinzătoare, preconizându-se a fi actualizată și cu o secție de spionaj și contraspionaj economic condusă de Mihail Noradunghian.

Dacă s-ar fi mărginit doar la activitatea de propagandă şi de combatere a propagandei subversive, unde, de altfel a înregistrat succese notabile (a se vedea activitatea lui George Boncescu în S.U.A.), instituția lui Pangal nu ar fi atras atenția și critica presei și opiniei publice.

Implicarea acesteia în activități informative și, mai ales, în activități controversate, prin întocmirea unor dosare și fișe ziariștilor, oamenilor politici și militarilor, în special celor care nu se aflau în grația Casei Regale, sau mai exact a lui Carol al II-lea, a stârnit virulente reacții în mediul politic și în mass-media.

Gheorghe Kintescu, vărul lui Ioan Pangal, francmason de grad 33, lucra ca agent conspirat al lui Moruzov încă din 1929 și notele sale informative sunt mai mult decât critice la adresa șefului său de la Subsecretariatul Presei și Informațiilor.

Un alt mason de rang înalt, Ioan Șoneriu, secretar general al Ministerului de Interne, urmărea pas cu pas acțiunile lui Pangal, prin intermediul unui agent secret de la care primea periodic note și rapoarte.

Dar cea mai vehementă reacție a fost cea a ministrului de externe, Nicolae Titulescu, mason și el dar adversar politic al lui Pangal și al practicilor sale, care va desființa structura informativă de la Subsecretariatul Presei și Informațiilor în decembrie 1932.

Solicitarea ministrului român de externe Nicolae Titulescu adresată Suveranului pentru desfiinţarea reţelei Pangal. Credit: historia.ro

Alte aspecte supuse analizei istorice se referă la conexiunile lui Ioan Pangal cu Intelligence Service (M.I.6) cât și posibilele sale tangențe cu N.K.V.D.” (Din prefaţa volumului amintit)

Credit: historia.ro

AUDIO, emisiunea „Istorica”, ediţia din 23 iunie 2025 (integral)

Regia de montaj: Eugenia Ivanov şi Florina Neda

Regia de emisie: Claudia Buzică și Costin Iorgulescu

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro