Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Campania Armatei Române în anul 1919

Invitat : col.prof.dr. Ion Giurcă - Universitatea Hyperion şi prof. asociat la Universitatea Naţională de Apărare "Carol I”.

Campania Armatei Române în anul 1919
Generalul Gheorghe Mărdărescu, comandantul trupelor române care au ocupat Budapesta în august 1919. Credit: http://arhivelenationale.ro/

Articol de George Popescu, 17 Iulie 2014, 10:58

"Războiul cel mare"a însemnat pentru România, ca întindere în timp, patru ani şi jumătate, din august 1916 până în martie 1920, când armata a fost demobilizată.

În ciuda organizării unui plebiscit, apoi a garanţiilor pre şi post conflict oferite de Aliaţii noştri, Transilvania nu a putut fi integrată statului român fără execitarea prerogativelor militare.îâ

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 14 iulie 2014:



În privinţa noilor frontiere ale României, aliaţii au tărăganat punerea în aplicare a rezultatului plebiscitului din 1 decembrie 1918, când Transilvania a cerut unirea cu ţara. Prin tratatul de la Belgrad (13 noiembrie 1918) noua graniţă a României cu Ungaria a fost stabilită pe cursul superior al Mureşului, iar întregul Banat ţinea de Serbia.

Proteste oficiale ulterioare momentului au readus situaţia în ordinea corectă a înţelegerilor din vara anului 1916.

Ungaria , după disoluţia Imperiului austro-ungar s-a declarat republică burgheză, însă dificultăţile de guvernare şi neacceptarea termenilor armistiţiului au creat condiţiile cedării puterii de la Karoly Mihaly la Béla Kun, ministru de externe, în realitate adevăratul lider şi preşedinte Sándor Garba.

Un alt guvern, în care comuniştii - bolşevici după cum au fost numiţi în epocă, după modelul sovietic - aveau de gând să impună şi un nou regim politic şi social în această ţară.

Mai mult, noul guvern ungar nu s-a împăcat cu urmările păcii, declanşând o vastă operaţiune de propagandă şi acţiuni militare ofensive în sprijinul păstrării vechilor frontiere. (Generalului american Harry Hill Bandholtz, reprezentantul misiunii militare interaliate din Ungaria, un fervent apărător al cauzei Ungariei milenare i-a fost ridicată o statuie, în fața ambasadei SUA)

Astfel, vecinii noştri au ajuns să intre în conflict şi cu Cehoslovacia, dar şi Serbia.

FOTO GALERIE: Campania Armatei Române în anul 1919

Post by România Actualităţi.


În două rânduri, armata ungară formată din resturi de efective, dar şi din oameni nemulţimiţi ori proprietari, finanţaţi şi de noua putere de la Moscova au declarat război României iniţiind două ofensive. În aprilie şi iulie 1919.

Dacă pentru prima Aliaţii (Franţa, în mod deosebit) a dorit să medieze conflictul şi a întârziat instalarea administraţiei româneşti în Transilvania, pentru cea de-a doua, Aliaţii au fost convinşi că o absenţă a intervenţiei militare va face ca mare parte din continent, nu numai Ungaria , să cadă sub autoritatea bolşevismului, o situaţie total inacceptabilă pentru învingători..

Comandamentul trupelor din Transilvania - o structură militară nouă - a primit ordin de la Bucureşti să declanşeze contraofensiva, iar până la 4 august 1919, Ungaria a fost ocupată de armata română, inclusiv, capitala, Budapesta.

Acţiunile militare ale României împotriva Ungariei sau Republicii Sfaturilor (133 de zile de existenţă) au fost puse în practică de comun acord cu Comandamentul Aliat de la Salonic şi Consiliul politic al Marilor Puteri de la Paris.

A fost o acţiune defensivă şi de eliminare a pericolului comunizării Europei Centrale şi de Est. ( Ofensiva ungară a fost legată prin planuri de luptă cu alte două acţiuni militare de amploare susţinute de Rusia sovietică şi ucrainieni bolşevizaţi, o încercare de pătrundere pe teritoriul nostru a avut loc prin respingerea inamicului la Tighina)
Concepţia Marelui Cartier General român era o acțiune hotărâtoare cu grosul forţelor în centru, între Someş şi Crişul Repede, pentru a respinge forţele inamice și a le întoarce apărarea.

O acţiune secundară pe valea Crișului Alb și Negru, până la linia Beiuș – Boros Sebeș, de fixare a inamicului și interzicere a lui de a-și deplasa ajutoare spre sectorul destinat spre rupere. De asemenea, acoperirea dreptei dispozitivului de atac cu minimul de forțe pe valea Tisei.

Marele cartier general român a dispus, în vedera preconizatei ofensive, ca forțele proprii din Transilvania să fie împarțite în două mari grupuri: Grupul de nord, la comanda căruia a fost numit generalul Traian Moșoiu. Acest grup cuprindea detașamentul mixt condus de generalul Olteanu, în regiunea Sighet, constituit dintr-o brigadă de roșiori, două batalioane de infanterie și o baterie de artilerie.

Grupul de sud, la conducerea căruia se afla noul comandant a comandamentului trupelor din Transilvania, generalul Gheorghe D. Mărdărescu (numit în funcție la 12 aprilie 1919), în sarcina sa cădeau obiective de ofensivă. În componența acestui grup intrau Divizia 2 Vânători și regimentul ardelenesc "Beiuș", în linia întâi; Divizia 1 Vânători, în linia doua; Divizia 18 ardelenească, în linia a treia, ca rezervă generală (această unitate fiind dislocată în zona Cluj-Alba Iulia)

La 3 august 1919, un detaşament comandat de colonelul Rusescu a intrat în Budapesta iar armata română fiind sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu,.Alți generali ai armatei au fost Demetrescu, Ștefan Holban, Traian Moșoiu și Ion Antonescu.

Grupului de nord, condus de generalul Traian Moșoiu, i-a revinit misiunea cea mai dificilă.

Comandamentul Român opunea următoarele forţe:
• 6 divizii de infanterie (4 din vechiul regat, a 6-a, a 7-a, Divizia 1 şi 2 Vânători, precum şi Diviziile 16 şi 18 ardelene, ultimele puse la dispoziţia Comandamentului Trupelor din Transilvania la 8 şi 11 aprilie)
• o divizie cavalerie
• o brigadă roşiori ( corp de elită cavaleri)
• 6 baterii de munte, un divizion autotunuri (2 baterii), un tren blindat şi un grup aviaţie (3 escadrile).

Un total de 69 batalioane, 32 escadroane, 44 baterii cu 176 guri de foc, efectiv total de 61.078 oameni.

Armata română înaintează spre vest, până la 28 august, când atinge linia dintre orașele Györ și Veszprém.

Retragerea armatei române din Ungaria a început la 4 octombrie 1919.

La 18 noiembrie s-a încheiat evacuarea până la Tisa, iar la 30 martie 1920 toate trupele române erau retrase.

La 16 noiembrie 1919, amiralul Miklós Horthy, fost comandant al marinei imperiului Austro-Ungar, preia puterea la Budapesta.

Contribuţii editoriale : dl. dr. Cornel Andonie, istoric, muzeograf la Muzeul Naţional Militar despre figura generalului român Traian Moşoiu, guvernator militar al Budapestei şi al teritoriilor eliberate din Transilvania.Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa:

http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa: www.romania-actualitati.ro

"Oameni, vapoare, destine, război"
Istorica 29 Aprilie 2024, 22:01

"Oameni, vapoare, destine, război"

Invitat: dl. prof. dr. Ion Giurcă, istoric militar, cadru didactic la Universitatea „Hyperion”, Bucureşti

"Oameni, vapoare, destine, război"
„Desprinderea. Aprilie 1964”
Istorica 22 Aprilie 2024, 23:25

„Desprinderea. Aprilie 1964”

Invitaţi: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS; dl. prof. Vasile Buga, cercetător asociat al INST, fost diplomat

„Desprinderea. Aprilie 1964”
„Basarabia 1917-1919”
Istorica 15 Aprilie 2024, 21:56

„Basarabia 1917-1919”

Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric şi istoric al Muzeului judeţean Giurgiu, „Teoharie Antonescu”

„Basarabia 1917-1919”
„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”
Istorica 08 Aprilie 2024, 22:37

„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”

Invitaţi : dl. Alexandru Armă, istoric militar şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor al evenimentelor

„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”
„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
Istorica 01 Aprilie 2024, 22:33

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”

Invitaţi : dl. dr. Ion Constantin, cercetător al INST, dl. prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Suceava, dl. Vasile Ilica, martor...

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
Istorica 01 Aprilie 2024, 10:24

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941

Invitați: Ion Constantin, Mihai Iacobescu, Vasile Ilica.

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
„Povestea unei enciclopedii”
Istorica 25 Martie 2024, 22:28

„Povestea unei enciclopedii”

Invitaţi: dl. prof. univ. dr. Ion Solcanu, preşedinte al Secţiei Istorie-Arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din...

„Povestea unei enciclopedii”
Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
Istorica 18 Martie 2024, 21:46

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)

Invitat: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)