Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: CONTRACRONOMETRU Marţi, 24 Aprilie
Toate

VideoNews

  • Acciza la benzină, "dedicaţie pentru baronii locali"

    Preşedintele Băsescu a discutat la RRA despre obiecţiile sale faţă de buget, summitul UE de la Vilnius şi cooperarea dintre România şi China.
  • O brutărie din Timişoara, "un model de succes"

    Cunoscuta reţea de televiziune Euronews şi-a propus să prezinte o serie de afaceri de succes ale unor mici întreprinzători din Europa. Numită "Business Planet", seria s-a oprit în februarie la Timişoara.
  • New Jersey, între ruine şi reconstruire

    La câteva luni de la uraganul Sandy, dărăpănăturile sunt încă o mărturie a forţei cu care furtuna a lovit estul Statelor Unite anul trecut, dar şi a dificultăţilor de reconstruire
  • România "va susţine Serbia pentru aderarea la UE"

    Interviu cu ministrul sârb de externe, Ivan Mrkic, realizat de Carmen Gavrilă
  • Atentat cu bombă la Boston

    Două explozii s-au produs la tradiţionalul maraton de la Boston, în apropierea liniei de sosire a atleţilor.
  • Cutremurul din Iran, resimţit în Pakistan

    Cutremurul cu magnitudinea 7,8, produs în sud-estul Iranului, a fost resimţit de ambele părţi ale graniţei cu Pakistan şi s-a soldat, potrivit presei şi autorităţilor iraniene, cu un număr incert de morţi.
  • "Ziua Porţilor Deschise" la Radio România

    Cu ocazia împlinirii a 84 de ani de la prima emisie, Radio România le-a dat posibilitatea ascultătorilor să viziteze instituţia.
  • Inundaţii şi incendii în New York după trecerea uraganului Sandy

    Mai multe locuinţe au luat foc în New York în urma uraganului Sandy.
  • Locuitori din New Jersey, evacuaţi din calea Sandy

    Locuitorii New Jersey au fost evacuaţi după ce vântul a crescut în intensitate pe măsură ce uraganul Sandy se apropie de zona de coastă.
  • Prima dezbatere televizată între Barack Obama şi Mitt Romney

    Cei doi candidaţi au insistat pe viziunile diferite pe care le au privind reducerea deficitului şi taxarea populaţiei.
Instalaţi flash pentru a vizualiza această sectiune.

Podcast - Istorica

istorica

Evenimente care au marcat istoria românilor. Emisiunea poate fi ascultată în fiecare luni de la ora 21.05.

  • ediţia din 23 aprilie 2018serviciul-de-noapte


    Recunoaşterea unirii Basarabiei cu România a fost un proces îndelungat. Politic, diplomatic şi la nivel de experţi. 

    Totodată, recunoaşterea unirii a fost condiţionată de partenerii din Antanta şi contestată de învinşi şi de Rusia Sovietică, mai târziu de URSS. 

    Franţa îşi dorea consolidarea influenţei sale în Europa de Sud-Est, URSS continua politica de expansiune ce data din vremea ţarului Petru I cu ieşire la o mare caldă şi exclusivitatatea asupra Peninsulei Balcanice. 

    Marea Britanie s-a arătat dezinteresată de spaţiul est-european, pe când America se constituia într-o mare putere peste mări, cel puţin miza pe o reconfigurare a intereselor sale în Europa... 

  • ediţia din 26 martie 2018serviciul-de-noapte


    După 106 ani, oamenii şi timpurile lor au corijat o mare nedreptate.

     La 27 martie 1918, ora 11.00, în Chişinău, Sfatul Ţării vota majoritar unirea Republici Democratice Moldoveneşti cu România. O unire cu condiţii care a fost ridicată în noiembrie a aceluiaşi an prin repetarea votului, de data aceasta în favoarea unei depline uniri, necondiţionate..

  • ediţia din 19 martie 2018serviciul-de-noapte


    Votul de la 26 martie 1918 a consfiinţit unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu România, însă cu condiţii:

     

    „1. Sfatul Ţării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaşte de guvernul român.

     

    2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie... 

  • ediţia din 12 martie 2018serviciul-de-noapte


    Suntem la a doua ediţie consacrată împlinirii a o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România. De data aceasta am ales să vă prezentăm pe cei mai importanţi membri ai Basarabiei în anul de graţie 1918.

     

    Într-o ordine aleatorie :

     

    1. Ion Inculeţ (1884 - 1940)...

  • ediţia din 5 martie 2018serviciul-de-noapte


    După prima fază a Revoluţiei Ruse, februarie 1917, Basarabia se declară autonomă în raport cu puterea imperială.

    Preluarea puterii de bolşevici în octombrie a aceluiaşi an în Rusia, creează condiţiile pentru proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti la 2 decembrie 1917.

    La 24 ianuarie 1918 este declarată de Sfatul Ţării (organ legislativ al Republicii) independenţa statului moldovean.

    La 27 martie 1918, Sfatul Ţării votează cu majoritate, unirea cu România... 

  • ediţia din 26 februarie 2018serviciul-de-noapte


    Anul 1918 a fost un an satisfăcător sau comparabil cu cel precedent pentru serviciul românesc de informaţii.

     Am putea repeta că orice decizie importantă sau operaţiune militară în teren n-are sorţi de izbândă dacă nu parvin la timp şi informaţiile esenţiale despre vulnerabilitatea inamicului.

     Cum la fel de mare succes s-au dovedit în dese rânduri, operaţiunile de înşelare a atenţiei sau diversiunile, ce fac parte tot din instrumentarul de acţiune al serviciilor secrete.

     Am avut agenţi de teren buni şi chiar foarte buni, am avut şi şefi ierarhici care s-au priceput la analizarea informaţiilor, la sortarea lor, însă de multe ori am avut decidenţi politici care fie nu înţelegeau deplin rolul informaţiei secrete în gestionarea crizelor şi în război, fie nu doreau să rişte foarte mult... 

  • ediţia din 19 februarie 2018serviciul-de-noapte


    Decalajul economic şi implicit tehnologic între România şi celelalte ţări de referinţă de pe continent a fost şi cauză şi efect pentru multă vreme. 

    Proiectul unei modernizări a României ca stat a debutat în 1848, prima etapă încheindu-se după Marea Unire din 1918.

    Urma partea a doua, când din stat agrar urma să devină un stat industrial-agrar. 

    Timpul a fost scurt fiindcă refacerea de după război a costat mult şi a durat, cel puţin opt ani

    Apoi a venit criza economică mondială care a destabilizat într-o măsură economia românească

    Războiul însă a constituit o piedică importantă în calea dezvoltării şi modernizării, chiar dacă am intrat în conflict cu doi ani mai târziu...

      

  • ediţia din 12 februarie 2018serviciul-de-noapte


    Constituţia regelui Carol al II-lea sau drumul către dictatura regală.

    Un obiectiv al suveranului urmărit cu mult timp înainte, chiar de la Restauraţie (8 iunie 1930).

    Prestaţia partidelor politice a scăzut de la an la an în intervalul 1918-1938, fie că partidele nu mai aveau lideri reprezentativi cu idei novatoare, fie că politicianismul sau lupta îndârjită pentru putere acaparase cu câteva excepţii formaţiunile politice.

    Carlismul devine noua politică în stat, aparţinătorii având un permis pentru satisfacerea nenumăratelor interese personale şi de grup. Din păcate, destui intelectuali sau oameni cu o carte de vizită ireproşabilă până atunci au aderat la noua formulă...

  • ediţia din 5 februarie 2018serviciul-de-noapte


    Deşi cele trei domnii ale lui Radu Şerban au fost caracterizate ca războinice, domnitorul Ţării Româneşti şi-a dorit cu multă insistenţă pacea. 

    O pace atât de necesară pentru procesul de reconstrucţie şi stabilizare după costurile însemnate ale domniei lui Mihai Viteazul.

    Tările Române au servit o lungă perioadă de timp ca „tampon” între imperiile de jur-împrejur. Mai mult, creştine fiind, au fost solicitate să devină un scut pentru apărarea Lumii occidentale.

     

    Tot aşa şi cu obiectivele politice ale domnitorului Radu Şerban care ajunseseră să se confunde cu cele ale Ligii creştine. În fapt, o continuare a celor urmărite de Mihai Viteazul... 

  • ediţia din 29 ianuarie 2018serviciul-de-noapte


    Reducerea capacităţii de luptă sau a răspunsului militar al adversarului a fost dezideratul Puterilor Centrale pe frontul oriental-românesc.

    Fiecare din statele componente Triplei Înţelegeri vedea soarta României în alt fel. Austro-Ungaria dorea pedepsirea României pentru afrontul din august 1916, Germania dorea controlul absolut al resurselor şi căilor de comunicaţii, Bulgaria voia cu orice preţ Dobrogea întreagă.

    Nici nu e de mirare că atunci când ministrul C. Argetoianu împuternicit al guvernului român a sosit la Bucureşti pentru a semna documentele compromisului a fost nemulţumit şi umilit să vadă aproape 100 de delagaţi ai Puterilor Centrale ca martori ai cedării noastre.

     

    Cel puţin trei clauze ale păcii de la Buftea-Bucureşti privesc Armata română:.. 

  • X

    Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live