Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MATINAL - continuare Vineri, 22 Februarie
Toate

VideoNews

  • Acciza la benzină, "dedicaţie pentru baronii locali"

    Preşedintele Băsescu a discutat la RRA despre obiecţiile sale faţă de buget, summitul UE de la Vilnius şi cooperarea dintre România şi China.
  • O brutărie din Timişoara, "un model de succes"

    Cunoscuta reţea de televiziune Euronews şi-a propus să prezinte o serie de afaceri de succes ale unor mici întreprinzători din Europa. Numită "Business Planet", seria s-a oprit în februarie la Timişoara.
  • New Jersey, între ruine şi reconstruire

    La câteva luni de la uraganul Sandy, dărăpănăturile sunt încă o mărturie a forţei cu care furtuna a lovit estul Statelor Unite anul trecut, dar şi a dificultăţilor de reconstruire
  • România "va susţine Serbia pentru aderarea la UE"

    Interviu cu ministrul sârb de externe, Ivan Mrkic, realizat de Carmen Gavrilă
  • Atentat cu bombă la Boston

    Două explozii s-au produs la tradiţionalul maraton de la Boston, în apropierea liniei de sosire a atleţilor.
  • Cutremurul din Iran, resimţit în Pakistan

    Cutremurul cu magnitudinea 7,8, produs în sud-estul Iranului, a fost resimţit de ambele părţi ale graniţei cu Pakistan şi s-a soldat, potrivit presei şi autorităţilor iraniene, cu un număr incert de morţi.
  • "Ziua Porţilor Deschise" la Radio România

    Cu ocazia împlinirii a 84 de ani de la prima emisie, Radio România le-a dat posibilitatea ascultătorilor să viziteze instituţia.
  • Inundaţii şi incendii în New York după trecerea uraganului Sandy

    Mai multe locuinţe au luat foc în New York în urma uraganului Sandy.
  • Locuitori din New Jersey, evacuaţi din calea Sandy

    Locuitorii New Jersey au fost evacuaţi după ce vântul a crescut în intensitate pe măsură ce uraganul Sandy se apropie de zona de coastă.
  • Prima dezbatere televizată între Barack Obama şi Mitt Romney

    Cei doi candidaţi au insistat pe viziunile diferite pe care le au privind reducerea deficitului şi taxarea populaţiei.
Instalaţi flash pentru a vizualiza această sectiune.

Podcast - Istorica

istorica

Evenimente care au marcat istoria românilor. Emisiunea poate fi ascultată în fiecare luni de la ora 21.05.

  • ediţia din 18 februarie 2019probleme-la-zi


     Realităţile sociale şi politice relevate de cercetarea istorică contrazic deseori discursul public militant, electoral şi anticomunist frecvente de treizeci de ani încoace.

    Cel puţin, atunci când ne referim la situaţia stării sociale şi a nivelului cultural al maselor, după război noul regim s-a confruntat cu o realitate care nu lăsa loc nici unui dubiu.

    Aproape jumătate din poulaţia ţării era neştiutoare de carte, frecvenţa acestora în mediul rural fiind copleşitoare...

  • ediţia din 11 februarie 2019probleme-la-zi


    Fortificaţiile militare au o lungă tradiţie. Cetatea de Scaun sau capitalele principatelor române au beneficiat de fortificaţii în jurul palatelor domneşti. Cele mai cunoscute şi ample rămân pentru spaţiul actual fortificaţiile prezente în oraşele transilvănene.

     

    În timpul statului român modern, puterea de rezistenţă a fortificaţiilor militare a fost ilustrată prin experienţa purtării războiului de independenţă în decizia construirii unei zone protejate de jur-mprejurul Capitalei. Aceasta a purtat numele în epocă de „Cetatea Bucureşti”

     

    Sistemul de fortificații al Bucureștiului era compus din 18 forturi și 18 baterii intermediare dispuse în formă de cerc, al cărui diametru variază între 21,5 km și 23 km. Construcțiile sunt interconectate de o cale ferată și o șosea (Șoseaua de Centură a Bucureștilor) pe latura interioară a inelului... 

  • ediţia din 4 februarie 2019probleme-la-zi


     Nevoia de informaţii sensibile a fost o constantă a oricărui regim politic. Din cele mai vechi timpuri şi până azi. 

    O informaţie din surse sigure sau confirmată poate salva vieţi, preveni conflicte sau proteja un interes naţional. 

    Într-o formă proprie dezvoltării societăţilor româneşti, serviciul de informaţii a funcţionat în general organizat pe lângă cancelariile domneşti. 

    De la Mircea cel Bătrân până în timpurile moderne, au funcţionat reţele, agenţi şi s-au găsit întotdeauna bani pentru astfel de activităţi.

     

    La 1782, domnitorul Nicolae Caragea introduce în circulaţie paşaportul. Un alt domnitor, Mihai Suţu însărcinează ispravnicii cu atribuţii informative ca viitori prefecţi... 

  • ediţia din 21 ianuarie 2019probleme-la-zi


    Proiectul unionist a avut un parcurs laborios şi nu se rezumă numai la anii 1857-1859.

    După deschiderea economică, întâi de toate ca urmare a presiunii internaţionale exercitate asupra Ţărilor Române după tratatul de la Adrianopole din 1829, a urmat şi emanciparea clasei politice româneşti. 

    Fiii de boieri plecaţi la studii în Occident au luat contact cu ideile iluministe, cu programele politice revoluţionare, căpătând curajul de a se gândi şi acţiona în sprijinul reformelor.

    Nucleul paşoptist cu adepţi din Ţara Românească şi Moldova debuta chiar înainte de 1840, activitatea sa fiind mai degrabă una ilegală în condiţiile în care puterea politică a domnitorilor îi pusese sub observaţie, iar acţiunile reformiştilor erau pedepsite cu multă asprime...

  • ediţia din 14 ianuarie 2019probleme-la-zi


    Cum apare un program politic revoluţionar ? În primul rând din necesitate istorică. Apoi, din nevoi sociale şi nu în ultimul rând pentru redistribuirea şi gestionarea resurselor.

    Un program revoluţionar şi reformator nu apare din senin. Numai atunci când sunt îndeplinite câteva condiţii.

    Înaintea lui Tudor Vladimirescu, avuseseră loc frământări sociale şi politice în Spania, Italia, Serbia şi Grecia. Acestea izbucniseră preponderent şi din cauze ce ţin de afirmarea identităţii naţionale. 

    O astfel de componentă a existat şi în programul liderului pandurilor... 

  • ediția din 17 decembrie 2018probleme-la-zi


    Bilanţul Revoluţiei din Decembrie 1989 rămâne oricum am face, tragic: 1 064 de persoane ucise şi 3 352 de răniţi. Cele mai multe victime au fost înregistrate după 22 decembrie, când este considerată data dizolvării instituţiilor vechiului regim şi a puterii acestora.

     

    Procesului Timişoara a început la 2 martie 1990 şi a ţinut până în 1991. „Lotul Timişoara” a fost alcătuit din ofiţeri de miliţie, securitate şi reprezentanţi ai vârfurilor PCR, consideraţi vinovaţi de reprimarea manifestaţiilor din Timişoara, din perioada 16-20 decembrie 1989. Nimeni din Armată nu a fost inculpat, deşi mai târziu au ieşit la iveală activităţile MapN-ului de la Revoluţie... 

  • ediţia din 10 decembrie 2018probleme-la-zi


     Să privim în oglindă două tablouri: al intelectualilor din anii ‘50 şi pe cel al intelectualilor din anii ‘80. Diferenţe de atitudine, comportare, politică represivă, nivel al aderenţei.Ce nu s-a schimbat a fost volumul ideologic. Încărcat şi în anii ‘50 şi în anii ‘80.

     

    Aproape o generaţie întreagă de intelectuali – socotiţi vinovaţi de dezastrul ţării sau de învinuiţi că gândeau împotriva noului regim – a fost ruptă de la rosturile ei, judecată, condamnată, victimizată, terorizată, parte din ea răposată în lagăre de muncă şi închisori politice. Aceştia au fost intelectualii formaţi la şcoala interbelică... 

  • ediţia din 26 noiembrie 2018probleme-la-zi


    Chiar dacă drumul Bucovinei către unirea cu România a fost mai scurt, acesta nu a fost lipsit de pericole.

    Situaţia operaţiunilor militare de pe Frontul de Vest deteriorându-se pentru Puterile Centrale în vara anului 1918, apariţia celor 14 puncte ale proclamaţiei preşesintelui american pentru autodeterminarea popoarelor din cele trei imperii şi resurecţia elitelor din Centrul şi Estul Europei au avut o evoluţie convergentă în favoarea afirmării şi apariţiei noilor state din regiune. 

    România – am mai spus aici – a fost un caz aparte. România era deja un stat naţional constituit, independent şi suveran pe tot parcursul schimbărilor politice şi sociale de pe scena europeană(1914-1918)....

      

  • ediţia din 19 noiembrie 2018probleme-la-zi


    Armistiţiul care a pus capăt Marelui Război a intrat în vifoare la 11 noiembrie 1918, ora 05.40, însă liderii politici ai Antantei l-au oficializat mai târziu, la ora 11.00.

     

    După cum aţi aflat şi din ediţia trecută, România reintrase în război împotriva Germaniei – singura ţară ce mai rămăsese activă din rândul Puterilor Centrale la 10 noiembrie 1918.

     

    O reintrare ce fusese impulsionată de aliaţii noştri, în special de Franţa cu misiunea specială a generalului Berthelot, cel care condusese şi operaţiunea de refacere şi reorganizare a armatei noastre înaintea campaniei din anul preccedent.

     

    România avea nevoie ca de aer de a figura în grupul ţărilor învingătoare, altfel, obiectivele pentru care intrasem în război ar fi fost spulberate de condiţia de ţară care a făcut pace cu inamicul şi care fusese declarată neutră aproape un an de zile.

     

    În martie 1918, Basarabia decisese prin Staful Ţării unirea condiţionată cu România, iar la 27 noiembrie pentru a doua oară Parlamentul Basarabiei ceruse unirea cu România, de data aceasta, fără condiţii.

     

    În mod similar, Bucovina ceruse la rându-i unirea cu România la 28 noiembrie 1918....

  • ediţia din 12 noiembrie 2018probleme-la-zi


     Planificatorii militari ai Marelui Război cu greu îşi puteau închipui că se găseau în octombrie atât de aproape de finalul unui conflict pe o asemenea întindere şi cu o asemenea durată.

     

    Pentru noi, situaţia nu a fost deloc avantajoasă. În mai 1918 semnasem pacea cu Puterile Centrale, eram scoşi din război, armata se găsea într-un program accelerat de demobilizare, iar teritoriul României în partea sa cea mai mare (Muntenia, Oltenia şi Dobrogea) era administrat economic – a se citi spoliere - de către trupele de ocupaţie...

     

  • X

    Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live