Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ACCENTE EUROPENE (R) Joi, 20 Iunie
Toate

VideoNews

  • Acciza la benzină, "dedicaţie pentru baronii locali"

    Preşedintele Băsescu a discutat la RRA despre obiecţiile sale faţă de buget, summitul UE de la Vilnius şi cooperarea dintre România şi China.
  • O brutărie din Timişoara, "un model de succes"

    Cunoscuta reţea de televiziune Euronews şi-a propus să prezinte o serie de afaceri de succes ale unor mici întreprinzători din Europa. Numită "Business Planet", seria s-a oprit în februarie la Timişoara.
  • New Jersey, între ruine şi reconstruire

    La câteva luni de la uraganul Sandy, dărăpănăturile sunt încă o mărturie a forţei cu care furtuna a lovit estul Statelor Unite anul trecut, dar şi a dificultăţilor de reconstruire
  • România "va susţine Serbia pentru aderarea la UE"

    Interviu cu ministrul sârb de externe, Ivan Mrkic, realizat de Carmen Gavrilă
  • Atentat cu bombă la Boston

    Două explozii s-au produs la tradiţionalul maraton de la Boston, în apropierea liniei de sosire a atleţilor.
  • Cutremurul din Iran, resimţit în Pakistan

    Cutremurul cu magnitudinea 7,8, produs în sud-estul Iranului, a fost resimţit de ambele părţi ale graniţei cu Pakistan şi s-a soldat, potrivit presei şi autorităţilor iraniene, cu un număr incert de morţi.
  • "Ziua Porţilor Deschise" la Radio România

    Cu ocazia împlinirii a 84 de ani de la prima emisie, Radio România le-a dat posibilitatea ascultătorilor să viziteze instituţia.
  • Inundaţii şi incendii în New York după trecerea uraganului Sandy

    Mai multe locuinţe au luat foc în New York în urma uraganului Sandy.
  • Locuitori din New Jersey, evacuaţi din calea Sandy

    Locuitorii New Jersey au fost evacuaţi după ce vântul a crescut în intensitate pe măsură ce uraganul Sandy se apropie de zona de coastă.
  • Prima dezbatere televizată între Barack Obama şi Mitt Romney

    Cei doi candidaţi au insistat pe viziunile diferite pe care le au privind reducerea deficitului şi taxarea populaţiei.
Instalaţi flash pentru a vizualiza această sectiune.

Podcast - Istorica

istorica

Evenimente care au marcat istoria românilor. Emisiunea poate fi ascultată în fiecare luni de la ora 21.05.

  • ediţia din 10 iunie 2019probleme-la-zi


    Cursa pentru recuperarea diferenţelor economice dintre ţările lagărului comunist şi statele dezvoltate din Apusul Europei şi Statele Unite s-a amplificat după primii ani de la încheierea războiului.

    Economia românească continua să depindă de producţia agricolă şi exploatarea resurselor naturale şi după război. Trecerea de la economia de război la cea de pace a durat ceva mai mult.

    S-au adăugat, distrugerile provocate de conflagraţia mondială, de ravagiile secetei în doi ani consecutivi, cel mai pregnant în Moldova, de plata datoriilor de război, de lipsa mâinii de lucru calificate şi nu cea din urmă, de ocupaţia sovietică.

      

    Modelul economic importat din URSS axat pe dezvoltarea industriei grele şi a construcţiilor de maşini a avut în mare parte rezultate negative pentru fondul de consum, însă a constituit un obiectiv ce trebuia atins în primele decenii ale secolului şi nu după jumătatea acestuia...

  • ediţia din 3 iunie 2019probleme-la-zi


     În ianuarie 1919 începea la Paris conferinţa de pace care-şi propunea să ordoneze situaţia politică, administrativă şi militară a Europei, în primul rând.

     

    Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia se constituiseră în „Cei Patru”. Statele Unite avea propria agendă şi acţiona în numele preşedintelui Woodrow Wilson.

     

    Certitudinea era dată de acţiunile din teren aflate în plină desfăşurare. Prăbuşirea celor trei imperii (Habsburgic, Ţarist şi Otoman) au lăsat spaţiu de manevră pentru consolidarea sau apariţia mai multor state în Centrul şi Estul Europei.

     

    O ocazie rară pentru împlinirea unor aspiraţii naţionale vechi de secole, justificată şi de rezultatele obţinute în funcţie de combativitatea armatelor şi loialitatea pentru înţelegeri politice anterioare.... 

  • ediţia din 27 mai 2019probleme-la-zi


    Decizia de construire a Canalului Dunăre – Marea Neagră în prima etapă istorică a fost grevată substanţial de erori şi improvizaţie.

     

    Construcţia a fost sugerată de I.V. Stalin lui Gheorghiu Dej în vizita sa la Moscova în anul 1949.

     

    Drept urmare în urma şedinţei Biroului Politic, Consiliul de Ministri a emis HCM nr. 505/25 mai 1949. În aceasta se preciza ca lucrarile Canalului se fac în scopul:... 

  • ediţia din 20 mai 2019probleme-la-zi


     Eroul nostru de la Mărăşti, Alexandru Averescu s-a născut în ţinutul Ismail din Moldova istorică, parte a Pricipatelor Unite la 3 aprilie 1859.

    General de armată, mareşal din 1930, prim ministru în trei rânduri (1917, 1920, 1926).

    În 1881 a absolvit cursurile Școlii militare de laMânăstirea Dealul din Târgovişte, dobândind gradul de sublocotenent.

    A urmat cursurile Școlii Superioare de Război din Torino, Italia. A obţinut la absolvire brevetul de ofițer de stat major...

  • ediţia din 6 mai 2019probleme-la-zi


     10 ianuarie 1942 . Este data când a fost înfiinţat al patrulea regiment de transmisiuni.

     

    Sediul său sau garnizoana în termeni militari, se găsea la Alexandria, în cazarma „Alexandru Ghica” şi tabăra de barăci germane „Victoria”.

     

    Efectivul iniţial era compus din 1 096 de militari: ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri şi trupă. Primul comandant: col. Nicolae Constantinescu.

     

    În componenţa regimentului 4 Transmisiuni intrau la 30 ianuarie 1942 următoarele efective: două batalioane (54 şi 11), patru companii de transmisiuni (4, 23, 25 şi 32), două plutoane (62 şi 64 transport etape) şi o coloană de Transmisiuni (11).... 

  • ediţia din 15 aprilie 2019probleme-la-zi


     România a recunoscut printre primele, China Populară, la scurt timp după declararea acesteia la 1 octombrie 1949.

    Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost stabilite încă din 1939, însă contacte au avut loc încă din 1880 de pe vremea ministeriatului lui Mihail Kogălniceanu.

    Intrarea noastră în război , în 1941 de partea Germaniei a dus la suspendarea relaţiei cu Pekin.

    După război ambele state au făcut parte din Blocul de Est, dominat de URSS.

    Odată cu dispariţia lui Stalin, atât România, cât şi China au avut evoluţii asemănătoare în comunitatea socialistă. Diferenţele de opinie şi acţiune politică faţă de Moscova au propulsat ambele state pe o traiectorie comună în multe cazuri punctuale...

     

  • ediţia din 08 aprilie 2019probleme-la-zi


     Dezmembrarea celor patru imperii de la sfârşitul Marelui Război a adus pe lângă beneficiile cunoscute şi multe dispute inclusiv teritoriale între noile state naţionale.

     Românii şi sârbii au convieţiut destul de paşnic mai bine de un mileniu. Finalul primei conflagraţii mondiale i-a găsit în tabere opuse în ceea ce privea interesele naţionale, însă ambele ţări s-au situat în tabăra învingătorilor – Antanta.

     Contenciosul l-a reprezentat Banatul. Şi România şi Serbia sau Regatul sârbilor croaţilor şi slovenilor şi-l doreau în întregime.

     La 16 noiembrie 1918, la trei zile după semnarea Convenţiei militare de la Belgrad dintre Antanta reprezentată de generalul francez Louis Franchet d’Esperey şi guvernul ungar al contelui Károly Mihály, armata serbiei a intat în Banat, ocupândul în întregime...

  • ediţia din 1 aprilie 2019probleme-la-zi


    Legea ratificării Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918, semnată de regele Ferdinand și de Consiliul de miniștri de la București poartă data de 11 decembrie 1918. Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților sub președinția lui Nicolae Iorga la 29 decembrie 1919. 

    Prezenţa armatei române în Transilvania a fost considerată o necesitate pentru a proteja votul popular dat de Adunarea Naţională de la Albă Iulia.

     

    Situaţia politică şi militară a fost complicată prin apariţia mişcărilor de trupe din răsărit – Bucovina unde acţionau grupuri armate ale ucrainienilor bolşevizaţi ce se pregăteau să facă joncţiunea cu armata ungară mandatată de Republica Sfaturilor condusă de Sándor Garbai... 

  • ediţia probleme-la-zi


     După anul 1920, obiectivul fundamental al politicii externe de la Budapesta a fost opoziţia perseverentă împotriva României şi a prevederilor Tratatului de la Trianon.

      

    Izolarea României în plan internaţional căpăta în optica şi practicile diplomatice ale statului vecin o pondere extraordinară, de primă mână.

      

    Pretenţiile financiare ale Ungariei către România evaluate la nouă miliarde de coroane aur au fost rezumate într-o tentativă a guvernului Pal Teleki – anterior ministru de externe – retrocedarea oraşelor de frontieră: Satu Mare, Oradea, Arad, Timişoara, alături de acordarea unei autonomii minorităţii maghiare din România şi „exordium ex abrupto”, exploatarea zăcămintelor aurifere din Maramureş au ajuns condiţii impuse de partea ungară pentru liberalizarea relaţiilor bilaterale...

      

  • ediția din 18 martie 2ö19probleme-la-zi


    Rareori au fost consemnate momente de acalmie în relaţiile bilaterale dintre cele două ţări vecine. 

    Divergenţele de opinie politică între români şi unguri au un trecut impresionant ca lungime în istoria comună. 

    Cu deosebire, după primul război mondial, aşezarea celor două state în tabere diametral opuse a fost generatoare de noi conflicte care au mutat presiunea fie către Marile Puteri, fie către Transilvania.

     

    După nerecunoaşterea de către Budapesta a actului unirii Transilvaniei cu România a urmat o perioadă tensionată în care contradicţiile au ajuns să devină sursă de război între cele două ţări... 

  • X

    Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live