Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Vineri, 14 Decembrie
Toate

VideoNews

  • Acciza la benzină, "dedicaţie pentru baronii locali"

    Preşedintele Băsescu a discutat la RRA despre obiecţiile sale faţă de buget, summitul UE de la Vilnius şi cooperarea dintre România şi China.
  • O brutărie din Timişoara, "un model de succes"

    Cunoscuta reţea de televiziune Euronews şi-a propus să prezinte o serie de afaceri de succes ale unor mici întreprinzători din Europa. Numită "Business Planet", seria s-a oprit în februarie la Timişoara.
  • New Jersey, între ruine şi reconstruire

    La câteva luni de la uraganul Sandy, dărăpănăturile sunt încă o mărturie a forţei cu care furtuna a lovit estul Statelor Unite anul trecut, dar şi a dificultăţilor de reconstruire
  • România "va susţine Serbia pentru aderarea la UE"

    Interviu cu ministrul sârb de externe, Ivan Mrkic, realizat de Carmen Gavrilă
  • Atentat cu bombă la Boston

    Două explozii s-au produs la tradiţionalul maraton de la Boston, în apropierea liniei de sosire a atleţilor.
  • Cutremurul din Iran, resimţit în Pakistan

    Cutremurul cu magnitudinea 7,8, produs în sud-estul Iranului, a fost resimţit de ambele părţi ale graniţei cu Pakistan şi s-a soldat, potrivit presei şi autorităţilor iraniene, cu un număr incert de morţi.
  • "Ziua Porţilor Deschise" la Radio România

    Cu ocazia împlinirii a 84 de ani de la prima emisie, Radio România le-a dat posibilitatea ascultătorilor să viziteze instituţia.
  • Inundaţii şi incendii în New York după trecerea uraganului Sandy

    Mai multe locuinţe au luat foc în New York în urma uraganului Sandy.
  • Locuitori din New Jersey, evacuaţi din calea Sandy

    Locuitorii New Jersey au fost evacuaţi după ce vântul a crescut în intensitate pe măsură ce uraganul Sandy se apropie de zona de coastă.
  • Prima dezbatere televizată între Barack Obama şi Mitt Romney

    Cei doi candidaţi au insistat pe viziunile diferite pe care le au privind reducerea deficitului şi taxarea populaţiei.
Instalaţi flash pentru a vizualiza această sectiune.

Podcast - Istorica

istorica

Evenimente care au marcat istoria românilor. Emisiunea poate fi ascultată în fiecare luni de la ora 21.05.

  • ediţia din 10 decembrie 2018un-minut-de-sanatate


     Să privim în oglindă două tablouri: al intelectualilor din anii ‘50 şi pe cel al intelectualilor din anii ‘80. Diferenţe de atitudine, comportare, politică represivă, nivel al aderenţei.Ce nu s-a schimbat a fost volumul ideologic. Încărcat şi în anii ‘50 şi în anii ‘80.

     

    Aproape o generaţie întreagă de intelectuali – socotiţi vinovaţi de dezastrul ţării sau de învinuiţi că gândeau împotriva noului regim – a fost ruptă de la rosturile ei, judecată, condamnată, victimizată, terorizată, parte din ea răposată în lagăre de muncă şi închisori politice. Aceştia au fost intelectualii formaţi la şcoala interbelică... 

  • ediţia din 26 noiembrie 2018un-minut-de-sanatate


    Chiar dacă drumul Bucovinei către unirea cu România a fost mai scurt, acesta nu a fost lipsit de pericole.

    Situaţia operaţiunilor militare de pe Frontul de Vest deteriorându-se pentru Puterile Centrale în vara anului 1918, apariţia celor 14 puncte ale proclamaţiei preşesintelui american pentru autodeterminarea popoarelor din cele trei imperii şi resurecţia elitelor din Centrul şi Estul Europei au avut o evoluţie convergentă în favoarea afirmării şi apariţiei noilor state din regiune. 

    România – am mai spus aici – a fost un caz aparte. România era deja un stat naţional constituit, independent şi suveran pe tot parcursul schimbărilor politice şi sociale de pe scena europeană(1914-1918)....

      

  • ediţia din 19 noiembrie 2018un-minut-de-sanatate


    Armistiţiul care a pus capăt Marelui Război a intrat în vifoare la 11 noiembrie 1918, ora 05.40, însă liderii politici ai Antantei l-au oficializat mai târziu, la ora 11.00.

     

    După cum aţi aflat şi din ediţia trecută, România reintrase în război împotriva Germaniei – singura ţară ce mai rămăsese activă din rândul Puterilor Centrale la 10 noiembrie 1918.

     

    O reintrare ce fusese impulsionată de aliaţii noştri, în special de Franţa cu misiunea specială a generalului Berthelot, cel care condusese şi operaţiunea de refacere şi reorganizare a armatei noastre înaintea campaniei din anul preccedent.

     

    România avea nevoie ca de aer de a figura în grupul ţărilor învingătoare, altfel, obiectivele pentru care intrasem în război ar fi fost spulberate de condiţia de ţară care a făcut pace cu inamicul şi care fusese declarată neutră aproape un an de zile.

     

    În martie 1918, Basarabia decisese prin Staful Ţării unirea condiţionată cu România, iar la 27 noiembrie pentru a doua oară Parlamentul Basarabiei ceruse unirea cu România, de data aceasta, fără condiţii.

     

    În mod similar, Bucovina ceruse la rându-i unirea cu România la 28 noiembrie 1918....

  • ediţia din 12 noiembrie 2018un-minut-de-sanatate


     Planificatorii militari ai Marelui Război cu greu îşi puteau închipui că se găseau în octombrie atât de aproape de finalul unui conflict pe o asemenea întindere şi cu o asemenea durată.

     

    Pentru noi, situaţia nu a fost deloc avantajoasă. În mai 1918 semnasem pacea cu Puterile Centrale, eram scoşi din război, armata se găsea într-un program accelerat de demobilizare, iar teritoriul României în partea sa cea mai mare (Muntenia, Oltenia şi Dobrogea) era administrat economic – a se citi spoliere - de către trupele de ocupaţie...

     

  • ediția din 8 octombrie 2018un-minut-de-sanatate


     Noua configuraţie teritorială şi de putere după Primul Război mondial a adus schimbări şi în abordările de politică economică ale noilor state sau statelor întregite cum a fost şi cazul nostru.

    După aproape 30 de ani, statul român prin guvernul liberal (1922-1926) a iniţiat structura legislativă pentru crearea unei industrii naţionale, în care ponderea capitalului autohton să fie cea dintâi, primordială.

    Guvernanţii liberali au promovat legi ale energiei, apei şi resurselor minerale care ofereau baza unei dezvoltări ulterioare.

     

    Noul cadru constituţional (articolul 19) legifera că bogăţiile minerale ale subsolului aparţineau statului român fără nici o condiţie, faţă de trecut, când acestea erau de drept ale proprietarului de terenuri... 

  • ediţia din 1 octombrie 2018un-minut-de-sanatate


      Abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea bogăţiile minerale încep să capete o atenţie potivită valorii lor.

    Izvoare istorice vorbesc totuşi de prezenţa acestor minerale pe actualul teritoriu al României încă din vremea domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare. 

    Mai târziu în 1817 prin codul Calimachi, în Moldova era statuat că bunurile miniere aparţineau statului. În Ţara Românească, la 1818, codul Caragea stabilea regimul primului ocupant. 

    Regulamentul Organic din 1831 introdus de ocupaţia rusească în cele două ţări, legifera că subsolul aparţinea proprietarului. 

    Dreptul de proprietate a fost din nou revăzut pe timpul administraţiei domnitorului Cuza, Codul civil din 1864 prevedea că proprietatea asupra pământului se întinde de la suprafaţă până la subsol. 

    În timp ce în Principate pe timpul domniilor pământene, statul reţinea ca impozit zece la sută din valoarea afacerii, între timp, redevenţa pentru stat a scăzut după 1895 la numai doi la sută...

  • ediţia din 24 septembrie 2018un-minut-de-sanatate


    După Budapesta ‘56, în vara anului 1968 a apărut Praga.

    Tentativa de hibridare a sistemului socialist în viziunea reformatorilor cehoslovaci viza reducerea rolului politic al partidului unic, rentabilizarea unităţilor economice cu aport capitalist, un amestec mai scăzut al statului în viaţa cetăţeanului, dreptul de a călători în străinătate, îndeosebi în lumea occidentală, o liberalizare a consumului.

     

    Caracteristici ce la Moscova au fost calificate drept erezii şi aveau cea mai mare şansă de a fi respinse, fie şi cu forţa militară... 

  • ediţia din 17 septembrie 2018un-minut-de-sanatate


     Peste două luni şi jumătate, Centenarul sau omagierea celor o sută de ani de la întregirea României Mari va fi la apogeu.

     Până acum, constatăm că pregătirea evenimentului s-a făcut tot din mers, după canoanele locului, că într-un târziu au fost alocate şi finanţările aşteptate.

     

    Că evenimentul în ansamblu a fost tratat punctual în funcţie de priceperea şi devoţiunea locului. La începutul anului timid, în care istoricii militari au fost cei mai harnici, sacrificându-şi din bugetele şi aşa înjumătăţite... 

  • ediţia din 10 septembrie 2018un-minut-de-sanatate


    ... Să facem cunoştinţă şi cu personajul nostru atât de greu de descifrat:

    Victor Precup, s-a născut în anul 1889 la Miercurea Sibiului, judeţul Sibiu. A fost un ofițer al armatei române, care a condus un grup de complotiști ce plănuiau să asasineze familia regală română în timpul sărbătorilor de Paște din aprilie 1934...

  • ediția din 3 septembrie 2018un-minut-de-sanatate


    După modelul experimentat de Aliaţi, acela de a forma guverne în exil pentru a constitui baze de negociere în viitor, germanii au procedat asemănător în privinţa României.

     După lovitura de stat de la 23 august, când România a ieşit din alianţa cu Germania nazistă şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor Unite a apărut o structură de reprezentare cu titlul de guvernul român la Viena. 

    O tentativă de a replica episodul Republicii de la Saló (Republica Socială Italiană), condusă de Mussolini, după lovitura de stat din 1943 şi ieşirea Italiei din statele componente ale Axei...

  • X

    Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live