Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Luni, 21 Octombrie
Toate

VideoNews

  • Acciza la benzină, "dedicaţie pentru baronii locali"

    Preşedintele Băsescu a discutat la RRA despre obiecţiile sale faţă de buget, summitul UE de la Vilnius şi cooperarea dintre România şi China.
  • O brutărie din Timişoara, "un model de succes"

    Cunoscuta reţea de televiziune Euronews şi-a propus să prezinte o serie de afaceri de succes ale unor mici întreprinzători din Europa. Numită "Business Planet", seria s-a oprit în februarie la Timişoara.
  • New Jersey, între ruine şi reconstruire

    La câteva luni de la uraganul Sandy, dărăpănăturile sunt încă o mărturie a forţei cu care furtuna a lovit estul Statelor Unite anul trecut, dar şi a dificultăţilor de reconstruire
  • România "va susţine Serbia pentru aderarea la UE"

    Interviu cu ministrul sârb de externe, Ivan Mrkic, realizat de Carmen Gavrilă
  • Atentat cu bombă la Boston

    Două explozii s-au produs la tradiţionalul maraton de la Boston, în apropierea liniei de sosire a atleţilor.
  • Cutremurul din Iran, resimţit în Pakistan

    Cutremurul cu magnitudinea 7,8, produs în sud-estul Iranului, a fost resimţit de ambele părţi ale graniţei cu Pakistan şi s-a soldat, potrivit presei şi autorităţilor iraniene, cu un număr incert de morţi.
  • "Ziua Porţilor Deschise" la Radio România

    Cu ocazia împlinirii a 84 de ani de la prima emisie, Radio România le-a dat posibilitatea ascultătorilor să viziteze instituţia.
  • Inundaţii şi incendii în New York după trecerea uraganului Sandy

    Mai multe locuinţe au luat foc în New York în urma uraganului Sandy.
  • Locuitori din New Jersey, evacuaţi din calea Sandy

    Locuitorii New Jersey au fost evacuaţi după ce vântul a crescut în intensitate pe măsură ce uraganul Sandy se apropie de zona de coastă.
  • Prima dezbatere televizată între Barack Obama şi Mitt Romney

    Cei doi candidaţi au insistat pe viziunile diferite pe care le au privind reducerea deficitului şi taxarea populaţiei.
Instalaţi flash pentru a vizualiza această sectiune.

Podcast - Istorica

istorica

Evenimente care au marcat istoria românilor. Emisiunea poate fi ascultată în fiecare luni de la ora 21.05.

  • ediţia din 30 septembrie 2019lumina-credintei


     Istoricii sunt supuşi constant la presiuni din partea mediului politic şi chiar deseori, însuşi mediul politici reprezentat efemer de diverse persoane şi demnitari invocă fapte istorice ori personaje istorice pentru a-şi argumenta ori justifica acţiunile politice la adresa adversarilor sau împotriva unor terţi.

     

    Unul dintre cazurile consemnate este şi cel al principelui Iancu de Hunedoara, regent al Ungariei într-o perioadă în care acesta-regatul – trecea printr-o criză de autoritate la cel mai înalt nivel. Ungaria l-a desemnat politic şi este în continuare în aceeaşi tendinţă: Janos Hunyadi este erou maghiar şi salvator al Ungariei pentru cel puţin două sute de ani în perioada medievală a acestei ţări vecine...

  • ediţia din 23 septembrie 2019lumina-credintei


     N-au fost mulţi, numai câţiva. Din cei care au renunţat la tradiţii, valori şi credinţă. Din creştini au trecut la islamism. Îi aminteşte şi istoricul Nicolae Iorga în broşura “Renegaţi în trecutul ţărilor noastre şi al neamului românesc”, apărută sub egida Academiei Române în anul 1914. 

    A trăit numai 36 de ani. A fost ales domn de boieri în iulie 1577, pe când tatăl său, Alexandru II Mircea, ce și-l asociase la tron din 1574, era grav bolnav. 

    În septembrie, după moartea tatălui, a devenit domn, dar, cum avea doar 12 ani, mama sa, Ecaterina Salvaresso, i-a fost regentă.

  • ediţia din 16 septembrie 2019lumina-credintei


      De ani buni se aruncă cu pietre în şcoala românească. Fie prin inconsecvenţa reformei care înregistrează una din cele mai lungi tranziţii, fie de inovatori, părinţi şi chiar elevi prin atitudinea pe care o au faţă de şcoală a instituţie a instrucţiei publice şi a educaţiei naţionale.

    Schimbările legislative prea dese, ritmul accelerat de schimbare a miniştrilor şi impactul directivelor europene au realizat imaginea actualului sistem de educaţie creat mai mult pentru consumarea timpului, încurajarea a ceea ce odinioară era condamnat şi inacceptabil.

    Este necesar să plecăm de la premisa că şcoala publică instruieşte şi educă elevii pentru societatea din care fac parte, le imprimă valori naţionale şi îşi asigură necesarul pieţei de muncă pentru interese româneşti...

     

  • ediţia din 12 august 2019lumina-credintei


    România Mare  avea un litoral de 412 km între Bugazu (la ieșirea în mare a limanului Nistrului, azi în Ucraina) și Ecrene sau Ecrina de azi, în Bulgaria, la nord de Varna, cuprinzând atunci coasta Bugeacului şi cea a Cadrilaterului (cu Capul Caliacra și "Coasta de Argint", între acesta și Balcic), precum și Insula Şerpilor (cedată către URSS în 1948, azi ucraineană).

    În perioada interbelică continuă procesul de modernizare a litoralului, îndeosebi a porturilor și a stațiunilor turistice. Este construită calea ferată Constanța-Mangalia.

     

    Continuă stabilirea pe litoral a numeroși români din alte provincii, iar în anii '20, în special în jurul Mangaliei se așază numeroși aromâni, astfel că pe litoral, vechii Dicieni și Mocani devin minoritari. Tot în această perioadă are loc o emigrare parțială a turcilor din zona costieră în Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din Balcani în noul stat turc... 

  • ediţia din 5 august 2019lumina-credintei


    După o primă etapă dificilă – lupte înverşunate în Transilvania – Armata Română primeşte mandat de la decidenţii politici din epocă pentru a declanşa operaţiuni militare la Tisa şi dincolo de acest aliniament.

    Motivele au fost expuse în decursul timpului şi certificate din numeroase izvoare şi surse istorice. Consiliul Suprem Aliat a fost organismul reprezentativ care a cerut o intervenţie militară împotriva regimului de extremă stânga de la Budapesta.

    Pe de-o parte, insuccesul trupelor aliate în sudul Rusiei – intervenţia occidentală în războiul civil din fostul imperiu ţarist – în special cele franceze a provocat îngrijorarea expresă în rândul Aliaţilor, pe de altă decizia guvernului Sandor Garbai şi a liderului politic, Béla Kuhn de la Budapesta de a declanşa ofensiva armată împotriva României cu obiectivul clar de a recuceri teritoriile pierdute, au motivat politic şi militar hotărârile Bucureştiului...

  • ediţiile din 15 şi 22 iulie 2019lumina-credintei


      Emisiunea noastră a găzduit în câteva rânduri eforturile de reconstituire a vieţii şi activităţii savantului român, Nicolae Iorga. Tutorele acestei întreprinderi este dl. prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu. 

    Ultimii doi din viaţa istoricului Nicolae Iorga reprezintă reproducerea însemnărilor de zi cu zi, unele foarte concise, altele explicative, însă toate puse sub semnul unei tristeţi, chiar a unui dramatism pronunţat în concordanţă cu vremurile evocate. 

    De această dată, restituirea este îngrijită de nepotul lui Nicolae Iorga, dl. prof. univ. dr. Andrei Pippidi şi publicată în volumul de 365 de pagini la editura „Humanitas”. 

    Prima însemnare reprodusă din jurnalul inedit al profesorului Iorga datează din 25 februarie 1938. Ultima din 26 noiembrie 1940. Cu o zi înainte de asasinarea sa...

  • ediţia din 8 iulie 2019lumina-credintei


     Este povestea de succes a serviciului român de informaţii externe care datează din 1959.

    Şeful acestei reţele a fost Mihai Caraman. Un tânăr ofiţer din promoţia anului 1950 cu reale aptitudini pentru culegerea de informaţii.

    Mihai Caraman s-a dovedit şi un foarte bun „profiler” sau controlor cu excelente cunoaştinţe de psihologie şi cultivarea relaţiilor bazate pe agende multiple.

    Reţeaua condusă de Mihai Caraman a lucrat prin agenţii săi timp de 11 ani, penetrând sediul NATO aflat în epocă la Paris.

      

  • ediția din 1 iulie 2019lumina-credintei


     Adepţii acestor curente în general s-au detestat până la ură, însă condiţiile în care activau – în clandestinitate, comuniştii, după interzicerea lor în 1924 – în semi libertate, legionarii care au trecut prin mai multe dizolvări impuse de regimul politic interbelic sub diverse guvernări.

    Ce le asemăna: ideea de lume nouă, de om nou, ideea de revoluţie, de schimbare din temelii a societăţii româneşti. Comuniştii mergeau şi mai departe şi proclamau schimbarea întregii lumi.

    Şi legionarii şi comuniştii nu acceptau democraţia , ci urmăreau impunerea la conducere a unui singur partid, fiind adepţii totalitarismului. Unii de extremă stânga, ceilalţi de extremă dreapta...

     

  • ediția din 24 iunie 2019lumina-credintei


     Puterea centralizată a principatelor române în Evul mediu avea câteva componente importante în distribuţia responsabilităţilor şi a legiferării. 

    Domnitorul deţinea monopulul puterii şi dreptul de viaţă şi de moarte asupra supuşilor. Situaţia din Principate nu era diferită de cea din celelalte ţări cunoscute în epocă. 

    Domnitorul era consiliat de o Curte formată dim mari boieri sau miniştri numiţi şi dregători. Aceştia împreună cu domnitorul formau Sfatul ţării sau Divanul domnesc. 

    Trebuie amintită caracteristica de formă consultativă pe care o ofereau dregătorii faţă de decizia ultimă a domnitorului...

  • ediţia din 10 iunie 2019lumina-credintei


    Cursa pentru recuperarea diferenţelor economice dintre ţările lagărului comunist şi statele dezvoltate din Apusul Europei şi Statele Unite s-a amplificat după primii ani de la încheierea războiului.

    Economia românească continua să depindă de producţia agricolă şi exploatarea resurselor naturale şi după război. Trecerea de la economia de război la cea de pace a durat ceva mai mult.

    S-au adăugat, distrugerile provocate de conflagraţia mondială, de ravagiile secetei în doi ani consecutivi, cel mai pregnant în Moldova, de plata datoriilor de război, de lipsa mâinii de lucru calificate şi nu cea din urmă, de ocupaţia sovietică.

      

    Modelul economic importat din URSS axat pe dezvoltarea industriei grele şi a construcţiilor de maşini a avut în mare parte rezultate negative pentru fondul de consum, însă a constituit un obiectiv ce trebuia atins în primele decenii ale secolului şi nu după jumătatea acestuia...

  • X

    Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live