Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România (CONTINUARE) Marţi, 21 Ianuarie
Toate

VideoNews

  • Acciza la benzină, "dedicaţie pentru baronii locali"

    Preşedintele Băsescu a discutat la RRA despre obiecţiile sale faţă de buget, summitul UE de la Vilnius şi cooperarea dintre România şi China.
  • O brutărie din Timişoara, "un model de succes"

    Cunoscuta reţea de televiziune Euronews şi-a propus să prezinte o serie de afaceri de succes ale unor mici întreprinzători din Europa. Numită "Business Planet", seria s-a oprit în februarie la Timişoara.
  • New Jersey, între ruine şi reconstruire

    La câteva luni de la uraganul Sandy, dărăpănăturile sunt încă o mărturie a forţei cu care furtuna a lovit estul Statelor Unite anul trecut, dar şi a dificultăţilor de reconstruire
  • România "va susţine Serbia pentru aderarea la UE"

    Interviu cu ministrul sârb de externe, Ivan Mrkic, realizat de Carmen Gavrilă
  • Atentat cu bombă la Boston

    Două explozii s-au produs la tradiţionalul maraton de la Boston, în apropierea liniei de sosire a atleţilor.
  • Cutremurul din Iran, resimţit în Pakistan

    Cutremurul cu magnitudinea 7,8, produs în sud-estul Iranului, a fost resimţit de ambele părţi ale graniţei cu Pakistan şi s-a soldat, potrivit presei şi autorităţilor iraniene, cu un număr incert de morţi.
  • "Ziua Porţilor Deschise" la Radio România

    Cu ocazia împlinirii a 84 de ani de la prima emisie, Radio România le-a dat posibilitatea ascultătorilor să viziteze instituţia.
  • Inundaţii şi incendii în New York după trecerea uraganului Sandy

    Mai multe locuinţe au luat foc în New York în urma uraganului Sandy.
  • Locuitori din New Jersey, evacuaţi din calea Sandy

    Locuitorii New Jersey au fost evacuaţi după ce vântul a crescut în intensitate pe măsură ce uraganul Sandy se apropie de zona de coastă.
  • Prima dezbatere televizată între Barack Obama şi Mitt Romney

    Cei doi candidaţi au insistat pe viziunile diferite pe care le au privind reducerea deficitului şi taxarea populaţiei.
Instalaţi flash pentru a vizualiza această sectiune.

Podcast - Istorica

istorica

Evenimente care au marcat istoria românilor. Emisiunea poate fi ascultată în fiecare luni de la ora 21.05.

  • ediţia din 20 ianuarie 2020probleme-la-zi


    Cu efortul neprecupeţit al unui grup de tineri pe atunci la 1840, dar totuşi cei mai luminaţi începe parcursul plin de lipsuri şi sacrificii, de privaţiuni şi recluziune în cazul unora pentru împlinirea unei idei generoase. Unirea Principatelor. 

    O idee preluată dde la generaţiile anterioare, însă acum aflată sub semnul transformărilor uimitoare ale secolului al XIX-lea, secolul naţionalităţilor. 

    Fără valul revoluţionar al anului 1848, aproape nici o intenţie sau formă de acţiune politică şi reformatoare nu ar fi avut loc nici în Moldova, ori Ţara Românească, cu atât mai puţin în Transilvania. 

    Imperiile absolutiste ale Europei au fost cele dintâi care au încercat şi destrămat mişcarea revoluţionară. Fie că reprezentanţii acestora se găseau la Constantinopole, Viena sau Sankt-Petersburg... 

  • ediţia din 13 ianuarie 2020probleme-la-zi


    Opinia majoritară a cercetătorilor istoriei noastre contemporane e că partidul comunist a trucat, falsificat rezultatele alegerilor din 19 noiembrie 1946, primul scrutin postbelic al României. 

    Dacă vă întrebaţi cum s-a ajuns la acest deznodământ, răspunsul nu trebuie să vă uimească. Prin preluarea puterii în stat, partidul comunist a avut la dispoziţie numeroase pârghii şi instrumente pentru pregătirea alegerilor, pentru furnizarea de avantaje candidaţilor săi, dar şi forţa necesară pentru ca opoziţia să aibă resurse din ce în ce mai limitate.

     

    De altfel, în istoria interbelică a procesului electoral, guvernul care organiza alegerile, le şi câştiga. O singură excepţie a fost consemnată în cele două decenii de parlamentarism interbelic autohton: în anul 1928, când guvernul liberal a organizat alegerile şi le-a pierdut cu un scor sever în faţa naţional-ţărăniştilor, recent constituiţi... 

  • ediţia din 30 decembrie 2019probleme-la-zi


     Primul număr al revistei sub intitulată „Revista gândirii arestate apărea în septembrie 1990. 

    Publicaţia şi-a rostit încă din primul număr dorinţa de a contrbui prin paginile sale de istorie orală la reconstituirea unei părţi mai puţin cunoscute a trecutului recent.

     Povestiri, dezvăluri, confidenţe, memorii, jurnale, puncte de vedere, opinii ale foştilor deţinuţi politici din timpul regimului totalitar de stânga către conaţionalii lor, către adversarii politici, către prieteni şi simpatizanţi...

  • ediţia din 23 decembrie 2019probleme-la-zi


    Identificarea autorilor crimelor din decembrie 1989, a celor care au ordonat deschiderea focului este partea cea mai dificilă a instrumentării dosarului „Revoluţia Română din Decembrie 1989”. 

    De cunoaşterea acestora depinde restituirea unui adevăr juridic cu tot ceea ce implică acesta.

    În răstimpul celor trei decenii de la producerea evenimentelor din decembrie 1989, istoricii au căutat cu febrilitate să reconstituie fapte şi acţiuni, întâmplări, evoluţii şi contexte. Politice, diplomatice, militare şi secrete...

     

  • ediţia din 16 decembrie 2019probleme-la-zi


    Dispariţia regimului totalitar de stânga din România în decembrie 1989 are rădăcini mai adânci. După opiniile unuia dintre invitaţi – dl. dr. Florian Banu – acestea pot fi identificate chiar din perioada sa maximă de dezvoltare: august 1968.

    Chiar dacă unii istorici pot să nu fie de acord cu această aserţiune, tot istoricii susţin că un regim politic se comportă sau este comparat cu evenimentele din viaţa unui om. Se naşte, evoluează, atinge punctul culminant, după care urmează decăderea, sfârşitul.

     

    Prăbuşirea regimului totalitar de extracţie sovietică în 1989 a fost grăbit de acţiunea politică a Marilor Puteri. Conducerea politică a URSS a fost de departe cea care a asigurat detonatorul acestui proces. Este destul de probabil că dezarticularea sistemului socialist s-a făcut şi sub presiunea blocului politico-militar NATO condus de Statele Unite... 

  • ediţia din 9 decembrie 2019probleme-la-zi


     Chiar și enumerarea unor elemente ale comparației dintre România și Ungaria ne poate oferi semnele unei relații bilterale din ce în ce mai încordate pe măsura trecerii timpului în perioada 1987-1989.

    Am fost ţări aliate înainte de intrarea în Războiul din Răsărit. Ambele ţări au „căzut” în sfera de influenţă a URSS. Ambele state au fost aliate în timpul Războiului Rece. Ambele state au ieşit din sfera de influenţă sovietică odată cu prăbuşirea regimurilor totalitare din Europa Centrală şi de Est. Ambele state sunt astăzi din nou aliate în cadrul NATO şi aparţin aceluiaşi spaţiu economic şi politic.

    Cine a câştigat totuşi mai mult sau corect, care stat a avut de partea sa mai multe avantaje pe acest parcurs istoric ?

  • ediţia din 2 decembrie 2019probleme-la-zi


     Pizmaşii, rău-voitorii, intriganţii au susţinut chiar de la momentul naşterii sale că România Mare este în mare parte rodul unui noroc porcesc. Pentru a vedea în viitor, trebuie să ne întoarcem în trecut.

    Încă din anul 1908, Ionel Brătianu prefigura planul politic pentru acţiune în favoarea unirii teritoriilor locuite de români din monarhia austro-ungară.

    Reformele preconizate: agrară şi electorală veneau ca o întărire a statului pentru a suporta şocul reunificării dar şi pentru a putea face o ofertă completă.

    Sigur, nu e de neglijat întorsăturile provocate de Marele Război, în care prăbuşirea Imperiului Ţarist a căzut ca un trăznet, punându-i în dificultate pe Aliaţi, inclusiv România angajată în război tocmai pe garanţiile care ne veneau din proximitatea teritorială cea mai avansată...

  • ediţia din 25 noiembrie 2019probleme-la-zi


     Militarii români din exil au fost o categorie aparte. Prin natura profesiei şi prin hotărârea manifestată permanent de a se opune noului regim de la Bucureşti, de după război prin acţiuni concrete, directe şi deseori făţişe.

    Dimensiunea relativ mică a grupului de militari români în exil se explică şi prin pieredile avute pe ambele fronturi, spiritul de loialitate exersat prin jurământul depus faţă de Ţară şi Suveran, demnitatea şi onoarea militară fiind alte caracteristici ale moralei camadereşti care i-au ţinut pe cei mai mulţi militari acasă.

     

    Spiritul de iniţiativă al militarilor pentru rezistenţă a fost ilustrat cu prisosinţă de organizatori, de la ministrul Aurel Aldea până la ceilalţi ofiţeri superiori care au plătit cu viaţa împotrivirea faţă de noul regim de democraţie populară. Astfel, mai putem adăuga un motiv pentru care în exil nu am întâlnit nume sonore cu excepţia a doi-trei ofiţeri superiori...

  • ediţia din 11 noiembrie 2019probleme-la-zi


     Cine spune că Ţările Române n-au avut un sistem juridic ? Că abia după reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, legile pentru protecţia statului, a cetăţenilor şi a avutului public şi privat ne-au adus în rândul lumii.

     Noi eram şi în Evul mediu în rândul lumii europene, a ceea ce se ştia şi accepta ca fiind lume civilizată, după canoanele timpului.

     Sistem juridic şi judiciar am avut încă de la începuturile statalităţii. Desigur, nu în formele cunoascute astăzi.

     Moştenirea imperială bizantină nu mai puţin strălucitoare ca în Apus s-a păstrat secole de-a rândul şi a constituit axa de referinţă pentru viaţa societăţii româneşti în Principate. 

    Separarea puterilor în stat este o idee modernă. Această delimitare nu a fost cunoscută în Evul mediu. Să ne gândim numai la conceptul de stat absolutist din Occident...

  • ediţia din 4 noiembrie 2019probleme-la-zi


     Dacă pe timpul neutralităţii noastre (1914-1916) activitatea de spionaj se intensificase la cote înalte, odată cu intrarea noastră în război, situaţia căpătase o cu totul altă dimensiune.

     

    Controlul şi supravegherea inatrau sub incidenţa legilor militare, iar faptele de spionaj, sabotaj şi defăimare erau pedepsite exemplar, indiferent din partea cui veneau.

     

    Împotriva acestui flagel, autorităţile române au ripostat prin efectivele celor două componente ale serviciilor: pe fronturi prin Biroul de informaţii al armatei, iar în interior prin poliţie şi Siguranţa.

  • X

    Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live