Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: CA PE ROATE Sâmbătă, 24 Februarie
Toate

VideoNews

  • Acciza la benzină, "dedicaţie pentru baronii locali"

    Preşedintele Băsescu a discutat la RRA despre obiecţiile sale faţă de buget, summitul UE de la Vilnius şi cooperarea dintre România şi China.
  • O brutărie din Timişoara, "un model de succes"

    Cunoscuta reţea de televiziune Euronews şi-a propus să prezinte o serie de afaceri de succes ale unor mici întreprinzători din Europa. Numită "Business Planet", seria s-a oprit în februarie la Timişoara.
  • New Jersey, între ruine şi reconstruire

    La câteva luni de la uraganul Sandy, dărăpănăturile sunt încă o mărturie a forţei cu care furtuna a lovit estul Statelor Unite anul trecut, dar şi a dificultăţilor de reconstruire
  • România "va susţine Serbia pentru aderarea la UE"

    Interviu cu ministrul sârb de externe, Ivan Mrkic, realizat de Carmen Gavrilă
  • Atentat cu bombă la Boston

    Două explozii s-au produs la tradiţionalul maraton de la Boston, în apropierea liniei de sosire a atleţilor.
  • Cutremurul din Iran, resimţit în Pakistan

    Cutremurul cu magnitudinea 7,8, produs în sud-estul Iranului, a fost resimţit de ambele părţi ale graniţei cu Pakistan şi s-a soldat, potrivit presei şi autorităţilor iraniene, cu un număr incert de morţi.
  • "Ziua Porţilor Deschise" la Radio România

    Cu ocazia împlinirii a 84 de ani de la prima emisie, Radio România le-a dat posibilitatea ascultătorilor să viziteze instituţia.
  • Inundaţii şi incendii în New York după trecerea uraganului Sandy

    Mai multe locuinţe au luat foc în New York în urma uraganului Sandy.
  • Locuitori din New Jersey, evacuaţi din calea Sandy

    Locuitorii New Jersey au fost evacuaţi după ce vântul a crescut în intensitate pe măsură ce uraganul Sandy se apropie de zona de coastă.
  • Prima dezbatere televizată între Barack Obama şi Mitt Romney

    Cei doi candidaţi au insistat pe viziunile diferite pe care le au privind reducerea deficitului şi taxarea populaţiei.
Instalaţi flash pentru a vizualiza această sectiune.

Podcast - Istorica

istorica

Evenimente care au marcat istoria românilor. Emisiunea poate fi ascultată în fiecare luni de la ora 21.05.

  • ediţia din 19 februarie 2018agenda-globala


    Decalajul economic şi implicit tehnologic între România şi celelalte ţări de referinţă de pe continent a fost şi cauză şi efect pentru multă vreme. 

    Proiectul unei modernizări a României ca stat a debutat în 1848, prima etapă încheindu-se după Marea Unire din 1918.

    Urma partea a doua, când din stat agrar urma să devină un stat industrial-agrar. 

    Timpul a fost scurt fiindcă refacerea de după război a costat mult şi a durat, cel puţin opt ani

    Apoi a venit criza economică mondială care a destabilizat într-o măsură economia românească

    Războiul însă a constituit o piedică importantă în calea dezvoltării şi modernizării, chiar dacă am intrat în conflict cu doi ani mai târziu...

      

  • ediţia din 12 februarie 2018agenda-globala


    Constituţia regelui Carol al II-lea sau drumul către dictatura regală.

    Un obiectiv al suveranului urmărit cu mult timp înainte, chiar de la Restauraţie (8 iunie 1930).

    Prestaţia partidelor politice a scăzut de la an la an în intervalul 1918-1938, fie că partidele nu mai aveau lideri reprezentativi cu idei novatoare, fie că politicianismul sau lupta îndârjită pentru putere acaparase cu câteva excepţii formaţiunile politice.

    Carlismul devine noua politică în stat, aparţinătorii având un permis pentru satisfacerea nenumăratelor interese personale şi de grup. Din păcate, destui intelectuali sau oameni cu o carte de vizită ireproşabilă până atunci au aderat la noua formulă...

  • ediţia din 5 februarie 2018agenda-globala


    Deşi cele trei domnii ale lui Radu Şerban au fost caracterizate ca războinice, domnitorul Ţării Româneşti şi-a dorit cu multă insistenţă pacea. 

    O pace atât de necesară pentru procesul de reconstrucţie şi stabilizare după costurile însemnate ale domniei lui Mihai Viteazul.

    Tările Române au servit o lungă perioadă de timp ca „tampon” între imperiile de jur-împrejur. Mai mult, creştine fiind, au fost solicitate să devină un scut pentru apărarea Lumii occidentale.

     

    Tot aşa şi cu obiectivele politice ale domnitorului Radu Şerban care ajunseseră să se confunde cu cele ale Ligii creştine. În fapt, o continuare a celor urmărite de Mihai Viteazul... 

  • ediţia din 29 ianuarie 2018agenda-globala


    Reducerea capacităţii de luptă sau a răspunsului militar al adversarului a fost dezideratul Puterilor Centrale pe frontul oriental-românesc.

    Fiecare din statele componente Triplei Înţelegeri vedea soarta României în alt fel. Austro-Ungaria dorea pedepsirea României pentru afrontul din august 1916, Germania dorea controlul absolut al resurselor şi căilor de comunicaţii, Bulgaria voia cu orice preţ Dobrogea întreagă.

    Nici nu e de mirare că atunci când ministrul C. Argetoianu împuternicit al guvernului român a sosit la Bucureşti pentru a semna documentele compromisului a fost nemulţumit şi umilit să vadă aproape 100 de delagaţi ai Puterilor Centrale ca martori ai cedării noastre.

     

    Cel puţin trei clauze ale păcii de la Buftea-Bucureşti privesc Armata română:.. 

  • ediţia din 22 ianuarie 2018agenda-globala


    Datoria externă a RSR* achitată la 31 martie 1989 a fost de aproape 24 de miliarde de dolari la cursul din epocă. 

    Mai mult de jumătate din datoria externă privea împrumuturile pe care le angajaseră guvernele din 1972 până la finalul regimului la consorţii de creditori internaţionali privaţi. 

    Datoria către FMI (Fondul Monetar Internaţional şi BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) a atins 11 miliarde de dolari...

  • ediţia din 8 ianuarie 2018agenda-globala


    Iniţial Centrul a funcţionat ca un Laborator în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”. Mutându-se la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, activitatea sa a căpătat mai multă consistenţă. 

    Dl. prof. univ. dr. Radu Ciuceanu, directorul INST a sprijinit cu perseverenţă cultivarea unui grup de tineri în epocă care cu timpul s-a transformat într-un grup de cercetare recunoscut în plan intern şi internaţional, de sorginte academică. 

    Şi totuşi, cercetătorii Centrului coordonat de dl. prof. Vasile Buga îşi adaptează stilul de răspuns şi reacţiile şi pentru publicul larg...

  • ediţia din 18 decembrie 2017agenda-globala


    Prevederile Convenţiei de Armistiţiu dintre România şi Coaliţia Naţiunilor Unite

    (12 septembrie 1944) cereau autorităţilor române participarea la război, pe frontul de Vest a cel puţin 12 divizii. Noi am propus 38 în speranţa că la Conferinţa de pace se va ţine cont de contribuţia românească.  

    Pe 7 septembrie 1944, generalul Rodion I. Malinovski, comandantul Frontului 2 Ucrainean, a ordonat subordonarea marilor unități ale Armatei române celei sovietice, fără să precizeze raporturile de drept dintre cele două armate, modalitățile de cooperare în luptă, de asigurare materială, de conducere. 

    După semnarea Convenției de armistițiu, procesul de integrare a Armatei române sub comandament sovietic s-a adâncit tot mai mult, privând Marele Stat-Major român de orice atribuții operaționale. 

    Marele Stat-Major a rămas în țară cu atribuții de evidență, completarea pierderilor, instrucția trupelor din interior, ca organ de execuție a dispozițiunilor Comisiei Aliate (sovietice) de Control, ceea ce l-a determinat pe șeful Marelui Stat-Major, generalul de armată Gheorghe Mihail să demisioneze, în semn de protest. 

    La 15 octombrie, în capul de pod de la Szolnok, realizat de trupele sovietice au început să treacă unităţi din Divizia 4 Infanterie română, care au înlocuit Divizia 409 Infanterie sovietică, aflată în capul de pod...

  • ediţia din 11 decembrie 2017agenda-globala


    Orice naţiune indiferent de mărimea şi puterea sa năzuieşte să aibă lideri hotărâţi, curajoşi şi pricepuţi pentru cât mai mult timp cu putinţă. 

    Împrejurările nefavorabile, ceasul rău ori prestaţia lamentabilă a predecesorilor îi împiedică deseori pe liderii unei naţiuni de a-şi servi cât mai bine ţara.

    Este şi cazul regelui Mihai I. Două domnii. Între 1927 şi 1930 şi 1940-1947...

  • ediţia din 4 decembrie 2017agenda-globala


    Anii ‘70 au fost cei mai intenşi în raportul acumulare – consum. Investiţiile au urcat până la valoarea de o treime din produsul intern brut (PIB). 

    Privit cu entuziasm în epocă mai mult sau mai puţin prefăcut, criticat după anii ‘90, acest program de industrializare în ritmuri galopante a schimbat structura economică a ţării şi a produs mutaţii majore în straturile populaţiei. 

    Şi în această privinţăpărerile specialiştilor şi ale publicului sunt împărţite: unii au considerat perioada cea mai fastă din viaţa lor şi a societăţii, alţii au sancţionat-o ca fiind una din marile greşeli de conducere politică, alimentând negativ următorul deceniu, care s-a dovedit şi greu de parcurs pentru cetăţenii României.

    Pe lângă fabricile, uzinele, atelierele şi alte capacităţi industriale de producţie, regimul comunist a păstrat din perioada interbelică şi acele uzine pe care le-au considerat bine dezvoltate şi cu o capacitate mare.

    A fost şi cazul uzinelor Malaxa, redenumite „23 August”, după anul 1990, „Faur” până la privatizare....

  • ediţia din 27 noiembrie 2017agenda-globala


    Ţara Moldovei de Sus sau Bucovina după 1774 a fost un ţinut eminamente românesc.  

    În urma războiului ruso-otoman acest ţinut a ajuns în stăpânirea Imperiului habsburgic, iar timp de 144 de ani populaţia românească a fost impurificată cu germani, evrei, ruşi şi ucrainieni. 

    Statistica oficială a Vienei înscria că partea nordică a Bucovinei era locuită compact de ucrainieni, iar cele centrală şi de sud de români, dar şi de celelalte minorităţi amintite.

     

    Recensămintele din anii 1900 şi 1910 statuau o populaţie minoritară românească în Bucovina, asigurând astfel monarhia austro-ungară că limitarea eventualelor pretenţii ale României vechiului regat devine funcţională...

  • X

    Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live