Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: M3 - MUZICA DE LA 3 Miercuri, 11 Decembrie
Toate

VideoNews

  • Acciza la benzină, "dedicaţie pentru baronii locali"

    Preşedintele Băsescu a discutat la RRA despre obiecţiile sale faţă de buget, summitul UE de la Vilnius şi cooperarea dintre România şi China.
  • O brutărie din Timişoara, "un model de succes"

    Cunoscuta reţea de televiziune Euronews şi-a propus să prezinte o serie de afaceri de succes ale unor mici întreprinzători din Europa. Numită "Business Planet", seria s-a oprit în februarie la Timişoara.
  • New Jersey, între ruine şi reconstruire

    La câteva luni de la uraganul Sandy, dărăpănăturile sunt încă o mărturie a forţei cu care furtuna a lovit estul Statelor Unite anul trecut, dar şi a dificultăţilor de reconstruire
  • România "va susţine Serbia pentru aderarea la UE"

    Interviu cu ministrul sârb de externe, Ivan Mrkic, realizat de Carmen Gavrilă
  • Atentat cu bombă la Boston

    Două explozii s-au produs la tradiţionalul maraton de la Boston, în apropierea liniei de sosire a atleţilor.
  • Cutremurul din Iran, resimţit în Pakistan

    Cutremurul cu magnitudinea 7,8, produs în sud-estul Iranului, a fost resimţit de ambele părţi ale graniţei cu Pakistan şi s-a soldat, potrivit presei şi autorităţilor iraniene, cu un număr incert de morţi.
  • "Ziua Porţilor Deschise" la Radio România

    Cu ocazia împlinirii a 84 de ani de la prima emisie, Radio România le-a dat posibilitatea ascultătorilor să viziteze instituţia.
  • Inundaţii şi incendii în New York după trecerea uraganului Sandy

    Mai multe locuinţe au luat foc în New York în urma uraganului Sandy.
  • Locuitori din New Jersey, evacuaţi din calea Sandy

    Locuitorii New Jersey au fost evacuaţi după ce vântul a crescut în intensitate pe măsură ce uraganul Sandy se apropie de zona de coastă.
  • Prima dezbatere televizată între Barack Obama şi Mitt Romney

    Cei doi candidaţi au insistat pe viziunile diferite pe care le au privind reducerea deficitului şi taxarea populaţiei.
Instalaţi flash pentru a vizualiza această sectiune.

Podcast - Istorica

istorica

Evenimente care au marcat istoria românilor. Emisiunea poate fi ascultată în fiecare luni de la ora 21.05.

  • ediţia din 9 decembrie 2019serviciul-de-noapte


     Chiar și enumerarea unor elemente ale comparației dintre România și Ungaria ne poate oferi semnele unei relații bilterale din ce în ce mai încordate pe măsura trecerii timpului în perioada 1987-1989.

    Am fost ţări aliate înainte de intrarea în Războiul din Răsărit. Ambele ţări au „căzut” în sfera de influenţă a URSS. Ambele state au fost aliate în timpul Războiului Rece. Ambele state au ieşit din sfera de influenţă sovietică odată cu prăbuşirea regimurilor totalitare din Europa Centrală şi de Est. Ambele state sunt astăzi din nou aliate în cadrul NATO şi aparţin aceluiaşi spaţiu economic şi politic.

    Cine a câştigat totuşi mai mult sau corect, care stat a avut de partea sa mai multe avantaje pe acest parcurs istoric ?

  • ediţia din 2 decembrie 2019serviciul-de-noapte


     Pizmaşii, rău-voitorii, intriganţii au susţinut chiar de la momentul naşterii sale că România Mare este în mare parte rodul unui noroc porcesc. Pentru a vedea în viitor, trebuie să ne întoarcem în trecut.

    Încă din anul 1908, Ionel Brătianu prefigura planul politic pentru acţiune în favoarea unirii teritoriilor locuite de români din monarhia austro-ungară.

    Reformele preconizate: agrară şi electorală veneau ca o întărire a statului pentru a suporta şocul reunificării dar şi pentru a putea face o ofertă completă.

    Sigur, nu e de neglijat întorsăturile provocate de Marele Război, în care prăbuşirea Imperiului Ţarist a căzut ca un trăznet, punându-i în dificultate pe Aliaţi, inclusiv România angajată în război tocmai pe garanţiile care ne veneau din proximitatea teritorială cea mai avansată...

  • ediţia din 25 noiembrie 2019serviciul-de-noapte


     Militarii români din exil au fost o categorie aparte. Prin natura profesiei şi prin hotărârea manifestată permanent de a se opune noului regim de la Bucureşti, de după război prin acţiuni concrete, directe şi deseori făţişe.

    Dimensiunea relativ mică a grupului de militari români în exil se explică şi prin pieredile avute pe ambele fronturi, spiritul de loialitate exersat prin jurământul depus faţă de Ţară şi Suveran, demnitatea şi onoarea militară fiind alte caracteristici ale moralei camadereşti care i-au ţinut pe cei mai mulţi militari acasă.

     

    Spiritul de iniţiativă al militarilor pentru rezistenţă a fost ilustrat cu prisosinţă de organizatori, de la ministrul Aurel Aldea până la ceilalţi ofiţeri superiori care au plătit cu viaţa împotrivirea faţă de noul regim de democraţie populară. Astfel, mai putem adăuga un motiv pentru care în exil nu am întâlnit nume sonore cu excepţia a doi-trei ofiţeri superiori...

  • ediţia din 11 noiembrie 2019serviciul-de-noapte


     Cine spune că Ţările Române n-au avut un sistem juridic ? Că abia după reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, legile pentru protecţia statului, a cetăţenilor şi a avutului public şi privat ne-au adus în rândul lumii.

     Noi eram şi în Evul mediu în rândul lumii europene, a ceea ce se ştia şi accepta ca fiind lume civilizată, după canoanele timpului.

     Sistem juridic şi judiciar am avut încă de la începuturile statalităţii. Desigur, nu în formele cunoascute astăzi.

     Moştenirea imperială bizantină nu mai puţin strălucitoare ca în Apus s-a păstrat secole de-a rândul şi a constituit axa de referinţă pentru viaţa societăţii româneşti în Principate. 

    Separarea puterilor în stat este o idee modernă. Această delimitare nu a fost cunoscută în Evul mediu. Să ne gândim numai la conceptul de stat absolutist din Occident...

  • ediţia din 4 noiembrie 2019serviciul-de-noapte


     Dacă pe timpul neutralităţii noastre (1914-1916) activitatea de spionaj se intensificase la cote înalte, odată cu intrarea noastră în război, situaţia căpătase o cu totul altă dimensiune.

     

    Controlul şi supravegherea inatrau sub incidenţa legilor militare, iar faptele de spionaj, sabotaj şi defăimare erau pedepsite exemplar, indiferent din partea cui veneau.

     

    Împotriva acestui flagel, autorităţile române au ripostat prin efectivele celor două componente ale serviciilor: pe fronturi prin Biroul de informaţii al armatei, iar în interior prin poliţie şi Siguranţa.

  • ediţia din 21 octombrie 2019serviciul-de-noapte


    Regina Elena a României este un personaj istoric puţin cercetat, însă ca orice membru al unei familii domnitoare, un personaj istoric cu influenţă şi importanţa date de împrejurare şi moment. 

    Regina Elena a României s-a născut la Atena, în Grecia la 3/15 mai 1896 şi s-a stins din viaţă la 28 noiembrie 1982, la Lausanne, în Elveţia. Părinţii săi au fost Constantin I al Greciei şi Sofia de Prusia. Făcea parte din familia nobiliară Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg.

     

    Principesa Elena a României a cunoscut exilul în cinci rânduri şi nu a purtat niciodată titlul de regină conform normelor constituţionale din epocă ale României. Numai generalul Ion Antonescu, după preluarea puterii în toamna anului 1940 i-a solicitat revenirea în ţară şi a recomandat folosirea termenului de regină-mamă... 

  • ediţia din 30 septembrie 2019serviciul-de-noapte


     Istoricii sunt supuşi constant la presiuni din partea mediului politic şi chiar deseori, însuşi mediul politici reprezentat efemer de diverse persoane şi demnitari invocă fapte istorice ori personaje istorice pentru a-şi argumenta ori justifica acţiunile politice la adresa adversarilor sau împotriva unor terţi.

     

    Unul dintre cazurile consemnate este şi cel al principelui Iancu de Hunedoara, regent al Ungariei într-o perioadă în care acesta-regatul – trecea printr-o criză de autoritate la cel mai înalt nivel. Ungaria l-a desemnat politic şi este în continuare în aceeaşi tendinţă: Janos Hunyadi este erou maghiar şi salvator al Ungariei pentru cel puţin două sute de ani în perioada medievală a acestei ţări vecine...

  • ediţia din 23 septembrie 2019serviciul-de-noapte


     N-au fost mulţi, numai câţiva. Din cei care au renunţat la tradiţii, valori şi credinţă. Din creştini au trecut la islamism. Îi aminteşte şi istoricul Nicolae Iorga în broşura “Renegaţi în trecutul ţărilor noastre şi al neamului românesc”, apărută sub egida Academiei Române în anul 1914. 

    A trăit numai 36 de ani. A fost ales domn de boieri în iulie 1577, pe când tatăl său, Alexandru II Mircea, ce și-l asociase la tron din 1574, era grav bolnav. 

    În septembrie, după moartea tatălui, a devenit domn, dar, cum avea doar 12 ani, mama sa, Ecaterina Salvaresso, i-a fost regentă.

  • ediţia din 16 septembrie 2019serviciul-de-noapte


      De ani buni se aruncă cu pietre în şcoala românească. Fie prin inconsecvenţa reformei care înregistrează una din cele mai lungi tranziţii, fie de inovatori, părinţi şi chiar elevi prin atitudinea pe care o au faţă de şcoală a instituţie a instrucţiei publice şi a educaţiei naţionale.

    Schimbările legislative prea dese, ritmul accelerat de schimbare a miniştrilor şi impactul directivelor europene au realizat imaginea actualului sistem de educaţie creat mai mult pentru consumarea timpului, încurajarea a ceea ce odinioară era condamnat şi inacceptabil.

    Este necesar să plecăm de la premisa că şcoala publică instruieşte şi educă elevii pentru societatea din care fac parte, le imprimă valori naţionale şi îşi asigură necesarul pieţei de muncă pentru interese româneşti...

     

  • ediţia din 12 august 2019serviciul-de-noapte


    România Mare  avea un litoral de 412 km între Bugazu (la ieșirea în mare a limanului Nistrului, azi în Ucraina) și Ecrene sau Ecrina de azi, în Bulgaria, la nord de Varna, cuprinzând atunci coasta Bugeacului şi cea a Cadrilaterului (cu Capul Caliacra și "Coasta de Argint", între acesta și Balcic), precum și Insula Şerpilor (cedată către URSS în 1948, azi ucraineană).

    În perioada interbelică continuă procesul de modernizare a litoralului, îndeosebi a porturilor și a stațiunilor turistice. Este construită calea ferată Constanța-Mangalia.

     

    Continuă stabilirea pe litoral a numeroși români din alte provincii, iar în anii '20, în special în jurul Mangaliei se așază numeroși aromâni, astfel că pe litoral, vechii Dicieni și Mocani devin minoritari. Tot în această perioadă are loc o emigrare parțială a turcilor din zona costieră în Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din Balcani în noul stat turc... 

  • X

    Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live