Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PSIHOLOGUL MUZICAL (Continuare) Sâmbătă, 28 Noiembrie
Toate

VideoNews

  • Acciza la benzină, "dedicaţie pentru baronii locali"

    Preşedintele Băsescu a discutat la RRA despre obiecţiile sale faţă de buget, summitul UE de la Vilnius şi cooperarea dintre România şi China.
  • O brutărie din Timişoara, "un model de succes"

    Cunoscuta reţea de televiziune Euronews şi-a propus să prezinte o serie de afaceri de succes ale unor mici întreprinzători din Europa. Numită "Business Planet", seria s-a oprit în februarie la Timişoara.
  • New Jersey, între ruine şi reconstruire

    La câteva luni de la uraganul Sandy, dărăpănăturile sunt încă o mărturie a forţei cu care furtuna a lovit estul Statelor Unite anul trecut, dar şi a dificultăţilor de reconstruire
  • România "va susţine Serbia pentru aderarea la UE"

    Interviu cu ministrul sârb de externe, Ivan Mrkic, realizat de Carmen Gavrilă
  • Atentat cu bombă la Boston

    Două explozii s-au produs la tradiţionalul maraton de la Boston, în apropierea liniei de sosire a atleţilor.
  • Cutremurul din Iran, resimţit în Pakistan

    Cutremurul cu magnitudinea 7,8, produs în sud-estul Iranului, a fost resimţit de ambele părţi ale graniţei cu Pakistan şi s-a soldat, potrivit presei şi autorităţilor iraniene, cu un număr incert de morţi.
  • "Ziua Porţilor Deschise" la Radio România

    Cu ocazia împlinirii a 84 de ani de la prima emisie, Radio România le-a dat posibilitatea ascultătorilor să viziteze instituţia.
  • Inundaţii şi incendii în New York după trecerea uraganului Sandy

    Mai multe locuinţe au luat foc în New York în urma uraganului Sandy.
  • Locuitori din New Jersey, evacuaţi din calea Sandy

    Locuitorii New Jersey au fost evacuaţi după ce vântul a crescut în intensitate pe măsură ce uraganul Sandy se apropie de zona de coastă.
  • Prima dezbatere televizată între Barack Obama şi Mitt Romney

    Cei doi candidaţi au insistat pe viziunile diferite pe care le au privind reducerea deficitului şi taxarea populaţiei.
Instalaţi flash pentru a vizualiza această sectiune.

Podcast - Istorica

istorica

Evenimente care au marcat istoria românilor. Emisiunea poate fi ascultată în fiecare luni de la ora 21.05.

  • ediţia din 23 noiembrie 2020un-minut-de-sanatate


     În urma războiului româno-ruso-turc din 1877-1878 în care intrasem ca aliaţi ai Rusiei Ţariste ni s-a promis de către Petrograd întreaga Dobroge, aşa cum fusese aceasta anexată de Imperiul Otoman în anul 1419.

     

    Promisiunea era onorată în contul renunţării noastre la cele trei judeţe din sudul Basarabiei care ne fuseseră atribuite după înfrângerea ruşilor în războiul Crimeei.

     

    Statul român şi-a respectat cuvântul, însă ruşii, nu. Situaţia începea să degenereze într-o problemă internaţională din cauza poziţiei Imperiului Ţarist şi în alte privinţe ale relaţiilor bilaterale şi a statutului de aliaţi.

     

    România şi-a obţinut prin luptă independenţa şi apoi recunoaşterea acesteia de către Marile Puteri.

     

    Am rămas cu partea de nord a Dobrogei, iar cu partea de sud în expectativă pentru împrejurări favorabile...

  • ediţia din 16 noiembrie 2020un-minut-de-sanatate


     La 1 decembrie 1918 delegaţii români din toate localităţile Transilvaniei – includem aici şi Banat-Crişana, Maramureş – au decis unirea cu Ţara.

     

    În urma Conferinţei de Pace de la Paris 1919-1920 statele aliate şi asociate învingătoare au stabilit configuraţia politică a noilor frontiere a statelor reunificate şi constituite din Europa Centrală şi de Est, în ceea ce ne priveşte.

     

    România a semnat alături de alte state din regiune tratatul de la Trianon – 4 iunie 1920 cu Ungaria - care ne privea în mod substanţial, tratatul de la St.Germain-en-Laye – 10 decembrie 1919 cu Austria şi tratatul de la Neuilly-sur-Seine – 27 noiembrie 1919 cu Bulgaria....

  • ediţia din 9 noiembrie 2020un-minut-de-sanatate


    Din nenumăratele personalităţi politice din perioada de început a statului modern român, Manolache Costache Epureanu se distinge şi prin calitatea de a fi fost membru fondator al celor două partide tradiţionale de pe scena politică.

     

    Ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Conservator. Putem înţelege că în epocă „traseismul” era privit cu multă răceală, măsurile punitive find certe şi aplicate fără discriminare.

     

    Onoarea constituia legământul cel mai de preţ pentru clasificarea jucătorilor politici. Membi ai unei societăţi ce încă mai păstrau cutumele unei lumi pe cale de a fi înlocuită cu o alta.

     

    Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, cunoscut mai ales ca Manolache Costache Epureanu s-a născut la 22 august 1820, în Bârlad, Moldova şi s-a stins din viaţă la 7 septembrie 1880, în Wiesbaden, Imperiul German... 

  • ediţia din 26 octombrie 2020un-minut-de-sanatate


    Trecerea în prim plan a raportului etnie-stare-confesiune religioasă ca direcţie politică de urmat de către Mihai Viteazul în urma cuceririi Transilvaniei ne aduce dovada că instinctul unităţii mai mult sau mai puţin, nu a lipsit cuceritorului Transilvaniei.

     

    Iniţiative ale domnitorilor au mai fost consemnate înainte de anul 1600, însă nici unul nu a reuşit ca Mihai viteazul... 

  • ediţia din 19 octombrie 2020un-minut-de-sanatate


    Finalul celui de-al doilea război mondial a produs transformări multiple pentru România.

     

    Aşa după cum viaţa politică s-a schimbat radical şi viaţa oamenilor a luat turnura unei odisee.

     

    Deasupra tuturor lipsurilor materiale, a intrarării ţării în reconstrucţie după pierderile şi distrugerile provocate de război, se găsea starea de ocupaţie şi plata despăgubirilor de război cerute de Aliaţi, reprezentaţi de URSS.

     

    Despre dimensiunea acestora, căile şi mijloacele de realizare am mai expus în ediţiile anterioare ale emisiunii.

     

    De această dată, relaţiile politice între Moscova şi Bucureşti se deteriorau vizibil, primii fiind puţin mulţumiţi de nivelul plăţilor efectuate de România în contul datoriei de război, iar noi situându-ne în apropierea sării de incapacitate de plată pentru angajamentele asumate...

  • ediţia din 5 octombrie 2020un-minut-de-sanatate


    Ambasada României la Moscova informa în aprilie curent că a finalizat elaborarea Listei nominale integrale a 20.718 prizonieri de război (militari) și “internați” (civili deportați) români, decedaţi între 1941-1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice, şi înhumaţi în cimitire şi locuri de înhumare multinaţionale pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse...

  • ediţia din 21 septembrie 2020un-minut-de-sanatate


     „Grânarul Europei”. Aşa a fost denumită România multă vreme pe harta continentului.

    După război, România se găsea în tabăra Aliaţilor, însă preţul plătit a fost uriaş. Fără a primi cuvenita distincţie de cobeligerant, România a fost trecută în rândul statelor învinse 

    Acordul pentru armistiţiu din 12 septembrie 1944 punea ţara la dispoziţia Aliaţilor, îndeosebi a Rusiei Sovietice care deţinea preeminenţa în această zonă geografică.

    Presiunile politice exercitate de Stalin în teritoriile ocupate de Armata Roşie s-au soldat cu guverne pro-sovietice în toată Europa centrală şi de Est, inclusiv la noi.

    Armistiţiul prevedea şi clauze economice care puneau România în poziţia de stat colonizat, principalele bogăţii devenind monedă de schimb pentru plata despăgubirilor de război...

  • ediţia din 14 septembrie 2020un-minut-de-sanatate


    După o scurtă revenire post-revoluţie, ştiinţele umaniste o duc din ce în ce mai greu în România. De la două sau trei ore pe săptămână, disciplina Istorie a fost redusă la o oră de curs.

     

    Istoria României nu mai încape de o bună bucată în programă fiindcă se studiază istoria românilor laolaltă cu subiecte ale istoriei europene.

     

    Axul cronologic al cursului de istorie din gimnaziu şi până la ultima clasă de liceu a fost perturbat cu subiecte de nişă şi detalii ce ţin de o lectură particulară şi suplimentară din partea elevului...

     

  • ediţia din 7 septembrie 2020un-minut-de-sanatate


     Ivan Mihailovici Maiski nu a fost singurul diplomat sovietic care a fost preocupat de imaginea puterii și influenței URSS în lumea postbelică. 

    Diplomația de la Moscova a lansat încă din perioada interbelică propuneri și proiecte care să o ajute să iasă din izolarea în care o plasase ieșirea din alianța cu Franța și Marea Britanie din Primul Război Mondial, apoi a revoluţiei bolşevice şi a exportului ideologic anunţat de lenin şi colaboratorii săi.

    Singurele succese rapide au fost înregistrate în 1922 după încheierea tratatului de la Rapallo cu germania şi pe măsura centralizării şi stabilităţii puterii sovietice în interior şi cu foştii aliaţi în anii 30....

     

  • ediţia din 17 august 2020un-minut-de-sanatate


     Geografia face politica. Este şi cazul relaţiilor româno-bulgare.

    Din anul 1186, vlahii(români) şi bulgarii au constituit Ţaratul româno-bulgar, formă statală desprinsă din Imperiul Bizantin în urma răscoalelor din această parte a lumii.

    Ridicat pe dinastia Asăneştilor, existenţa statului multietnic a pierit în 1260 prin descompunere în state mici, iar mai târziu a sfârşit prin cucerirea şi ocuparea sa de Imperiul Otoman după înfruntarea dintre creştini şi musulmani de la Nicopole, în 1396.

    Legăturile au rămas ca şi scopul comun. Conservarea identităţii şi evitarea transformării teritoriului în paşalâc. Românii din Muntenia au reuşit, nu însă şi bulgarii...

  • X

    Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live