Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: SERVICIUL DE NOAPTE - continuare Miercuri, 20 Februarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

26 Iunie 2012
Vizualizari: 2211
Comentează add

Invitaţi: prof. univ. dr. Cristian Troncotă - Academia de Informaţii, dr. Alexandru Mihai Stoenescu, istoric şi scriitor.

Trădare şi trădători Trădare şi trădători - Conține audio

george-popescu
"Graniţa dintre trădare şi eroism este o chestiune de referinţe axiologice.
 
Ceea ce înseamnă că trădătorii unora pot fi eroii altora. Trădarea , fiind o crimă de natură politică, la scara istoriei, trădătorii de ieri sunt printre liderii de azi, iar trădătorii de azi pot fi printre liderii de mâine” - gen. brig.(r) Aurel I. Rogojan.
 
Ni se spune cu insistenţă că suntem un neam în care trădarea este o profesiune, iar reuşitele aduc în prim-planul vieţii politice exponenţi ai unor puteri străine, nu neapărat şi inamice. Că trăim în cultura trădării de ţară. 
 
Trădarea este de obicei precedată şi/sau urmată de o amplă operaţiune de manipulare pentru a acoperi o realitate si/sau a minimaliza părţi importante ale efectelor actului. Un război informaţional.
 
Ediţia de faţă a emisiunii Istorica propune ascultatorilor câteva repere necesare unei înţelegeri a actului trădării de patrie, nicidecum a acceptarii că suntem predispuşi trădării. Desigur, ascultătorii îşi pot forma propria opinie.
 
Domnitorii Mihai Viteazu, Constantin Brâncoveanu şi Tudor Vladimirescu au fost victime ale trădării din interior, de către conaţionali lor. Desigur că circumstanţele nu absolvă actul de trădare. Primul a fost trădat de oamenii săi de încredere, fraţii Buzeşti, un altul de boierii dornici de puterea şi faima domnească, cel de-al treilea a căzut victimă unei conjuraţii cu iz francmasonic, aşa după cum arată dl. Alexandru Stoenescu. Vezi fisier sonor.
 
Intrarea României în război, primul război mondial a arătat autorităţilor competente ale Statului că în plan politic se regăseau în majoritate suporteri ai intrării în conflict alături de în Antanta, alţii mai puţini la număr – numiţi germanofilii - alături de Puterile Centrale.
Lista lui Gunther cu cele peste 200 de nume ai unor oameni politici, industriaşi, intelectuali şi jurnalişti e o altă mostră a luptei dintre beligeranţi pentru a câştiga avantaj în războiul din umbră. Tot aici avem cazul Alexandru.
 
Sturdza, colonel care a dezertat la inamic. Cazul a fost tratat pe larg în cartea d-lui col. Petre Otu, invitat într-una din ediţiile anterioare ale emisiunii.
 
Reţeaua cominternistă a fost clasificată de autorităţile din epocă, în perioada interbelică, drept reţea a trădătorilor şi agenţilor Moscovei.
 
Evenimentele tragice din vara anului 1940 ce au pus capăt României Mari au fost de asemenea succeptibile de apariţia actului de trădare de ţară.
 
Ocuparea României, în ciuda servituţilor din a doua perioadă a celui de-al doilea război mondial, de sovietici a introdus trădarea ca politică de stat.
 
Destructurarea serviciilor secrete româneşti interbelice a permis relaţia directă a cetăţeanului român, îndeobşte aflat într-o poziţie dominantă în stat, cu organele sovietice de informaţii, respectiv în postura de trădători. O situaţie care s-a prelungit până în 1989.
 
Un exemplu ne este ilustrat de viitorul şef al Serviciului de informaţii Externe , pe atunci (1951)locotenent Mihai Pacepa care a transmis sovieticilor informaţia că Gheorghiu Dej insistase ca în regiunea petroliferă din Teleorman, toate marcajele de pe harta geologică să fie ascunse în teren de plantaţii de salcâm pentru a induce în eroare pe sovietici şi directorii Sovromurilor de a exploata petrolul românesc în folosul Moscovei.
 
Retragerea Armatei Roşii din România, în vara anului 1958 a adus beneficii pentru iniţierea unor schimbări în viitor a politicii interne a regimului comunist.Însă nu a eliberat România de influenţa agenţilor săi, conaţionali ce lucrau în favoarea ocupantului pentru a zădărnici gesturi de autonomie naţională. Dl. Cristian Troncotă relevă că operaţia începută sub Gheorghiu Dej şi continuată îndeosebi de Nicolae Ceauşescu, de demantelare a reţelelor sovietice înţesate de trădători, chiar şi până la sfârşitul regimului, în 1989 a fost o operaţiune de slabă calitate, nefiind substanţială şi mergând până la structurile cele mai înalte ale Puterii de la Bucureşti. Aceasta a fos una dintre cauzele majore prin care regimul personal al lui N. Ceauşescu a fost înlăturat.
 
În fine, problema celor 15 mii , după alte surse – 30 000 – de agenţi sovietici şi est europeni din timpul evenimentelor din decembrie 1989, mai caută încă şi azi, răspunsuri limpezi.
 
Contribuţii editoriale : dl. Gen brig.(r) Aurel I. Rogojan despre cauzele şi prejudiciile trădării de ţară. Un interviu în două părţi de Mirela Băzăvan.
 
Consultant ştiinţific : dr. Olga Sandu
 
Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet de la adresa : www.romania-actualitati.ro.
 
Audio: 

Etichete

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live