Ascultă Radio România Actualitaţi Live

România între Est şi Vest. Aderarea la FMI şi BIRD

Invitaţi: prof. univ. dr. Ion Alexandrescu şi dr. Adrian Marius Dobre, secretar general al Fundaţiei europene "Nicolae Titulescu".

Ministrul de finante al RSR,Florea Dumitrescu la Sesiunea anuala - 1972 - a FMI si Bancii Mondiale. Washington sept. 1972. Foto: Florea Dumitrescu

Articol de George Popescu, 27 Martie 2013, 11:01

15 decembrie 1972. România adera la două instituţii financiare internaţionale, oficial parte din structuri ale ONU. FMI şi BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) , prima acordă credite pentru reechilibrarea balanţei monetare, cealaltă finanţa proiecte de infrastructură.

După mai bine de zece ani de izolare, România , membră a Blocului de Est încerca timid la mijlocul anilor 60 să pătrundă pe pieţe de desfacere internaţionale, altele decât ceea ce oferea CAER. Banii obţinuţi de la "prietenii" din spaţiul Estic erau insuficienţi pentru planurile de dezvoltare ale României.

Orientarea României spre banii Occidentului s-a făcut în parte şi din cauza tratamentului la care a fost supusă România după ultimul război mondial.

Florea Dumitrescu, in anul 1983 impreuna cu Hu Yaobang, secretar general pentru afaceri externe al Chinei. 3 aprilie 1983. Foto: Florea Dumitrescu



O ţară socotită învinsă, fără dreptul de a cere şi primi compensaţii, cu o datorie de război de 300 de miliane de dolari-aur, la cursul din 1945, cu o importantă forţă militară străină pe teritoriul său, apoi un sistem politic centralizat şi o economie dirijată se găsea în postura de a cere mult şi a primi puţin.

Oferta occidentală era mult mai avantajoasă. Credite mari cu dobânzi mici, sub cele practicate pe piaţa mondială, termene de rambursare de asemenea lungi, până la 15-20 de ani.

Semnarea Acordului de aderare a RSR la FMI si BIRD, dec. 1972.Washington.In picioare consilier al Ambasadei in SUA, Mircea Raceanu cu sotia. Foto: Florea Dumitrescu


Discuţii pentru aderare au debutat în anul 1967, în cinci ani fiind semnate toate actele necesare şi depus aurul - 42 de tone - garant al calităţii de membru plin ale FMI şi BIRD.

Până în anul 1984 banii împrumutaţi au fost folosiţi pentru finalizarea a 33 de proiecte de infrastructură : agricultură, îmbunătăţiri funciare, industria chimică, industria energetică, Canalul Dunăre – Marea Neagră, Metroul din Bucureşti, combinate de creştere a animalelor, regularizări de cursuri de apă, protecţia împotriva dezastrelor, inclusiv pentru efectele cutremurului de pământ din 4 martie 1977.

Relaţiile privilegiate ale României cu finanţa internaţională au decurs foarte bine până la mijlocul deceniului nouă, când s-au deteriorat progresiv până la "îngheţarea" lor totală.

Schimbarea climatului politic internaţional de după administraţia Jimmy Carter, îmbunătăţirea relaţiilor SUA cu URSS prin Mihail Gorbaciov au influenţat negativ poziţia ţării noastre reprezentată de Ceauşescu. Dupa semnarea acordului de aderare a RSR la FMI si BIRD, decembrie 1972, Washington.

De la stanga la dreapta , a saşea persoană este dl. Florea Dumitrescu, fost ministru al Finantelor. Foto: Florea Dumitrescu


În plan intern, erorile, linia politică inflexibilă a liderilor partidului unic faţă de mobilitatea economiei mondiale, au condus la erodarea încrederii în justeţea planurilor de dezvoltare pe seama scăderii agresivea nivelului de trai şi raţionalizarea consumului.

Relaţiile României cu FMI şi BIRD pe lângă suportul financiar oferit, atât de necesar stadiului nostru de dezvoltare au usurat accesul la tehnologii occidentale, au produs şi rezultate pozitive pentru o schimbare a calităţii vieţii populaţiei, cel puţin până la începutul anilor 80, o situaţie ce nu ar fi fost posibilă în obsedantul deceniu.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 25 martie 2013:


Contribuţii editoriale : dl. Florea Dumitrescu, ministru al Finanţelor Publice în anii 70, demnitarul care a semnat în numele României documentele de aderare la FMI şi BIRD. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Consultant ştiinţific : dr. Olga Sandu
Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
Istorica 01 Aprilie 2024, 22:33

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”

Invitaţi : dl. dr. Ion Constantin, cercetător al INST, dl. prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Suceava, dl. Vasile Ilica, martor...

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
Istorica 01 Aprilie 2024, 10:24

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941

Invitați: Ion Constantin, Mihai Iacobescu, Vasile Ilica.

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
„Povestea unei enciclopedii”
Istorica 25 Martie 2024, 22:28

„Povestea unei enciclopedii”

Invitaţi: dl. prof. univ. dr. Ion Solcanu, preşedinte al Secţiei Istorie-Arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din...

„Povestea unei enciclopedii”
Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
Istorica 18 Martie 2024, 21:46

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)

Invitat: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
„Bucureşti, februarie 1954”
Istorica 11 Martie 2024, 21:33

„Bucureşti, februarie 1954”

Invitaţi: dl. Alexandru Armă, cercetător istoric şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor ocular

„Bucureşti, februarie 1954”
„Prinţesele roşii ale României”
Istorica 04 Martie 2024, 22:08

„Prinţesele roşii ale României”

Invitată: d-na. prof. dr. Lavinia Betea – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

„Prinţesele roşii ale României”
„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
Istorica 26 Februarie 2024, 23:30

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”

Invitat: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS, cercetător ştiinţific

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
Istorica 19 Februarie 2024, 22:23

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”

Invitat: dl. conf. univ. dr. Constantin Buchet, preşedinte al CNSAS

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”