Jurnalistul Bogdan Chirieac: Nu ne ajută sub nicio formă retragerea de trupe americane în România

Realizatori Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Statele Unite ale Americii au notificat România că își vor reduce contingentul militar aflat în mai multe state europene și, în acest context, Pentagonul a decis ca unele unități staționate în Baza aeriană Mihail Kogălniceanu să fie și ele retrase. În același timp, aproximativ 1.000 de soldați americani vor rămâne în țara noastră pentru a proteja flancul estic al NATO alături de aliați. Președintele României, Nicuşor Dan, spune că decizia Statelor Unite de a redimensiona forțele rotaționale dislocate în Europa, inclusiv în România, nu afectează securitatea flancului estic al NATO și nu modifică parteneriatul strategic dintre București și Washington.

De asemenea, ca o informație de ultimă oră, Donald Trump a avut joi, la bordul avionului prezidențial Air Force One, o primă reacție la reducerea forțelor americane din România, după ce a fost întrebat de această decizie. Micșorarea numărului de soldați ai Statelor Unite din România nu este - îl cităm pe Donald Trump - foarte importantă, potrivit Agenției France Presse. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi este Bogdan Chirieac, editorialist de DCNews și analist de politică externă. Bună dimineața!

Bună dimineața! Vă mulțumesc pentru invitație!

Mulțumim că ați acceptat-o! Vă invit să plecăm în această discuție, după ultima veste venită din partea Agenției France Presse: nu este foarte importantă reducerea numărului de soldați ai Statelor Unite din România, dar pentru cine nu este importantă - aceasta cred că este întrebarea.

Pentru Statele Unite ale Americii. Donald Trump pune în centrul atenției sale Statele Unite ale Americii, țara sa. Și nu este importantă, sigur, dacă o luăm din punct de vedere cantitativ. O mie de militari, mai mult sau mai puțin, în apărarea flancului estic, nu înseamnă mare lucru. Dar semnalul pentru România este cumplit.

Ar trebui să ne îngrijoreze?

Da! Eu cred că da. Eu cred că președintele țării, primul ministru sunt deja foarte îngrijorați. Eu știu, doamna Ţoiu poate că încă n-a aflat știrea și oricum nu știe cum să o analizeze, dar președintele și primul ministru cred că sunt foarte îngrijorați. Plecarea unui contingent substanțial de militari americani în România este un semnal cumplit, cum vreți să spunem. Deci i-am așteptat atât de mult pe americani, au venit într-un târziu și acum să plece? Nu, nu e ceva care să ne ajute. E vorba de semnal, e vorba de un simbol, e vorba de drapelul american, e vorba de baza de la Kogălniceanu. E vorba de foarte multe lucruri și înseamnă foarte mult acest lucru. Războiul din Ucraina merge prost, Marea Neagră e teatru de război, nu e zonă de conflict, e război efectiv, navele sunt bombardate, torpilate, scufundate în Marea Neagră, nu în Marea Baltică. Și cred că, undeva, sper, de altfel nu știu dacă, dar sper că se analizează în profunzime ce anume nu merge în relația dintre Statele Unite și România.

Credeți că e strict vorba despre relația dintre România și Statele Unite? Pentru că Washingtonul a anunțat că nu se retrag americanii din Europa, sunt doar mutate trupe pe flancul de est.

Da, dar uitați că, în Polonia, de pildă, nu se retrage nimeni. E un semnal și cele două ancore ale flancului estic sunt Polonia și România, România fiind chiar în gura lupului, ca să spunem.

Poate fi și un semnal pentru Moscova în această decizie?

Este un semnal pentru Moscova, este un semnal pentru toată lumea. E nevoie de o soluție de rezervă în acest moment. Am înțeles că astăzi ar urma să semneze nu știu ce cu Franța, dacă s-o confirma această informație, în sensul în care Franța să mărească contingentul din România. Dacă informația se confirmă, sigur că ar fi o compensație. Dar, atenție, independența, suveranitatea, integritatea teritorială a ţării noastre este cel mai bine apărată de Statele Unite ale Americii. Nu întâmplător ne-am chinuit atât de mult cu acel parteneriat strategic, iar semnalul este negativ pentru noi. Degeaba încercăm să îl coafăm, să spunem că fiecare țară, că... deocamdată s-au retras, deși nu era cazul, trupe americane din România.

Și ce trebuie să facă acum autoritățile române?

Spuneam că trebuie verificat ce anume nu merge în relația cu Statele Unite. E o chestiune ideologică, faptul că progresiștii conduc o bună parte din România și probabil o vor conduce pe toată. E un semnal acesta... MAGA, știți foarte bine, are un război la ea acasă, cu progresiștii. Deci e chestiunea ideologică, e chestiunea de business, diplomația tranzacțională pe care o practică Administrația Trump. Hai să găsim proiecte comune, mari, importante și sunt, slavă Domnului, între România și Statele Unite. Nu știu, hai să colaborăm în Portul Constanța, hai să colaborăm în reactoarele de la Cernavodă, hai să vedem cu ce putem să facem cu metalele rare din munţii din jurul Ţebei, deci putem să atragem interesul Statele Unite în România, ca să îi ai mai aproape de tine. Mai departe, hai să vedem ce putem compensa cu state puternice din Uniunea Europeană. Deşi locul americanilor să știți că nu îl umple nimeni. Nu doar în România, în Europa în acest moment, America e de neînlocuit. Nu știu ce o fi peste 20 de ani, dacă Germania și Franța se înarmează substanțial și au loc și progresele tehnologice, fiindcă Europa, tehnologic, e în urma Statele Unite, după deceniile de subfinanțare a domeniului înarmării. Deci, dânşii sunt acolo la putere, nu, sunt proaspăt aleși de poporul român și sunt convins că au deja planuri de rezervă. Deocamdată informația am aflat-o, cu toată dragostea, din presa de la Kiev. Nu ne-au informat autoritățiile de la București primele. Noi am aflat de la Kiev și apoi a apărut ministrul apărării să ne dea niște explicații, să ne spună că, mă rog, viața e complicată.

Da, până la urmă, dacă ne raportăm la ceea ce se întâmplă de când Donald Trump a revenit la Washington, poate fi vorba doar despre o etapă, mai ales că în Congresul de la Washington nu am observat o unanimitate de decizie pe acest subiect, al diminuării prezenței militare americane. Poate că, cine știe, peste puțină vreme Donald Trump va reveni la alte sentimente vizavi de mutări.

Da, dar trebuie să aibă un motor să facă asta. Deocamdată vedeți că Bucureștiul nu are nicio reacție în mod real la această decizie, care este negativă, adică, în primul rând, haideți să punem diagnosticul corect. Nu ne ajută sub nicio formă retragerea de trupe americane în România.

Interesant ar fi să aflăm ce se mai întâmplă la Baza militară de la Mihail Kogălniceanu, dacă lucrările continuă în regim de 24 de ore din 24, cred că n-ar trebui să fim chiar atât de temători.

Păi și echipamentele, echipamentele americane, că nu se retrag numai militarii, se retrag cu tot cu echipamente. Era, ne ajuta mult baza aceea militară, mai ales că din 2027 se extrage și mai mult gaz. Și acum se extrage gaz, un miliard de metri cubi pe an, dar vor fi 10 miliarde pe an în plus din 2027, plus că zona asta, a Dobrogei, urma să devină cea mai dezvoltată din România, ținând seama de toată infrastructura de transport care urmează să fie și ea dezvoltată în continuare acolo. Portul Constanța e cel mai mare la Marea Neagră și locul 7 în Uniunea Europeană, deci... avem centrale eoliene, avem centrala nucleară, deci situația e foarte complexă acolo. Baza americană ne coafa perfect acolo. Ne coafa perfect. N-a fost să fie, ce să facem?

Dar în acest context, cât de rapid se pot reorganiza statele europene - Franța, Marea Britanie, Germania, Spania?

Eu cred că în cinci ani de zile, şapte ani de investiţii avansate, susținute, se poate ajunge la o relativă compensare. Dar vedeți că și Europa recunoaște deschis în acest moment că nu poate înlocui forța militară a Statelor Unite, sub nicio formă. În cazul României, acum, că avem o rachetă în plus sau în minus la Kogălniceanu nu e mare lucru. Dar semnalul este cumplit. Cel mai mare pericol în acest război pentru flancul de est este apropierea rușilor de Odessa și de gurile Dunării - ăsta este cel mai mare pericol. Kogălniceanu era, ca să spun așa, primul zid, greu de trecut, în fața avansului rusesc. Plecarea americanilor nu ne ajută. Ce putem face?

Destul de dificil. Mă gândeam la Franța, pentru că, într-adevăr, Franța are mulți militari în România. La ce probleme are, însă, și Franța, nu știu cât de optimist aș putea fi.

E foarte adevărat ceea ce spuneți. Franța, probabil că, dacă zvonul acesta, să vedem dacă se confirmă, că va aduce mai mulți militari în România, e totuși... tot vorbim de acest tip de diplomație militară, de data aceasta, va fi un semnal relativ puternic pentru Federația Rusă, că, totuși, NATO nu abandonează flancul estic. Și bine ar fi să vină Franța, ce să vorbim, că e greu să stai singur când ești o țară ca România, să stai singur în fața iureșului, în fața viscolului care vine din est. Dar plecarea americanilor, repet, pe care i-am așteptat atât de mult după al Doilea Război Mondial, este semnalul pe care nu-l doream anul acesta. Și vine după ce România intrase în Visa Waiver și Administrația Trump ne-a scos, ne-a anulat Visa Waiver, deci din nou te duci cu viză în Statele Unite. E clar că există ceva ce nu funcționează în relația dintre București și Washington și, repet, o fi ideologia, o fie economia, o fi... ceva nu merge.

Poate că vom afla, nu trebuie să fim istorici, dar să ne amintim că până la urmă generalul Berthelot a fost cel care a reorganizat armata, apropo de întoarcerile în timp, și de prezența militară a Franței în România, dar vom fi atenți la toate detaliile și ne vom mai auzi cu siguranță. Mulţumim pentru prezența...

Şi eu vă mulțumesc foarte mult.

Bogdan Chirieac, editorialist DCNews și analist de politică externă - invitatul de astăzi al "Apelului"./editor Florin Lepadatu/