“România după Malta, decembrie 1989”

Întâlnirea dintre cei doi şefi ai supraputerilor anului 1989, SUA şi URSS pare să fi ţinut mai mult de domeniul conspiraţiei politice, în loc de reper major al schimbărilor din Europa de Est, de realocare a sferelor de influenţă. Cel puţin aşa transpare din comentariile şi analizele care continuuă să fie publicate şi astăzi.

Totuşi, întâlnirea a fost reală, a stabilit un calendar comun de acţiune din care fiecare participant a încercat să obţină maximumul satisfacerii cererilor cu mai mult sau mai puţin succes în planul practic.

România s-a găsit pe agenda celor doi preşedinţi, alături de China şi Cuba, singurele ţări unde regimul politic nu suferise schimbări esenţiale: alegeri libere, multipartidism, abolirea principiilor economiei dirijate, libertăţi şi drepturi cetăţeneşti depline, ridicarea supravegherii extinse asupra cetăţeanului, etc.

AUDIO: emisiunea "Istorica" din 24 noiembrie 2014:

Nicolae Ceauşescu a fost înştiinţat chiar în preziua întâlnirii George Bush sr. cu Mihail Gorbaciov de conţinutul discuţiilor, în care se întrevedea cu o mare claritate ce avea să se producă în România.
După încheierea convorbirilor, serviciile româneşti de informaţii au livrat către acelaşi destinatar o analiză a deciziilor adoptate la Malta, însă suprinzător Nicolae Ceauşescu nu le-a acordat o prioritate maximă.
Aceasta a fost una dintre erorile mari ale liderului comunist român. De altfel, încă din vara anului 1989, România s-a confruntat potrivit serviciilor autohtone de informaţii cu o intensă activitate de propagandă şi acţiuni politice care puneau sub semnul întrebării supravieţuirea politică a lui Ceauşescu.

Opacitatea exersată de regimul de la Bucureşti a rămas un subiect de cercetare şi pentru istoricii de astăzi. Eficienţa organelor represive, lipsa unui grup opoziţionist compact şi reformator, cât şi fidelitatea arătată de principalele autorităţi ale statului au făcut ca România să devină un caz dificil de soluţionat pe agenda Estului şi Vestului.

Perspectiva istorică a luării deciziilor politice, fie interne fie în relaţiile internaţionale nu a fost un atuu al decidenţilor români, experienţa personală şi stereotipiile dezvoltate în timp fiind cele care aveau ultimul cuvânt. La aceasta se poate adăuga şi dinamica schimbărilor ce au loc ciclic în politica internaţională a jucătorilor cu greutate.

Contribuţii editoriale : dl. ing. Radu Filipescu, fost deţinut politic, disident, opozant al regimului Ceauşescu vorbeşte despre experienţa sa acumulată între anii 1983 - 1989. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa: http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55