O cronică a lunii Octombrie 1944

După 23 august 1944 când România a ieşit din coaliţia Axei şi a trecut de partea Coaliţiei Naţiunilor Unite (SUA, Marea Britanie şi URSS, ca state principale) istoria naţională a căpătat schimbări dramatice ale cursului politic, economic şi social, într-un cuvânt ale vieţii ştiute înainte de război.

La 12 septembrie la Moscova a fost semnată Convenţia de Armistiţiu ce prevedea în primul rând pedepsirea celor răspunzători de participarea noastră la Războiul din Est, apoi plata unor despăgubiri către URSS în valoare de 300 de milioane de dolari americani la cursul din anul 1945.

La final, datoria plătită s-a ridicat după unele surse la 6 miliarde de dolari în produse industriale şi agricole, dar şi în petrol, lemn, sare, uraniu şi alte minereuri neferoase.

Luna octombrie în plan politic a fost reprezentată de eforturile adesea cu mult prea mari pentru un guvern cu puţină putere, guvern ce se străduia să normalizeze cursul vieţii în România ocupată de Armata Roşie.

Chiar de la începutul lunii, miza a fost ridicată la un nivel mai puţin aşteptat şi cunoscut până atunci.

Deschiderea luptei la vedere între PCR şi partidele istorice.

O luptă pentru preluarea puterii de către comunişti sprijiniţi de autorităţile militare sovietice de ocupaţie.

Comportamentul ocupantului a excedat deseori până şi limitele impuse de Convenţia de armistiţiu, un exemplu oferit de invitatul ediţiei fiind construirea unei căi ferate cu ecartament lărgit între Valea Prahovei şi Chişinău, o relaţie de export a petrolului românesc către URSS.

Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti - invocate şi în Proclamaţia Regelui Mihai I către ţară la 23 august - cu greu au fost respectate, în cele mai multe cazuri consemnate de documentele autorităţilor române, dimpotrivă acestea au fost încălcate.

Venise ceasul răpirilor persoanelor publice direct de pe stradă de militari sovietici - în principal, agenţi NKVD deghizaţi - persoane ce încă mai credeau în dreptul la liberă exprimare sau al libertăţii de asociere şi protest.

Pe front, armata română - comandă şi trupă - fusese înglobată în structurile sovietice, respectiv Frontul 2 Ucrainean, practic executând fidel toate ordinele primite de la sovietici.

România prin trecerea în Coaliţia Naţiunilor Unite se angajase să pună la dispoziţia acestora toate mijloacele militare, economice şi financiare pentru obţinerea victoriei împotirva Germaniei naziste şi aliaţilor săi.

Transilvania de Nord şi Nord-Vest a constituit un obiect de şantaj pe care-l practica Moscova în relaţia cu guvernul de la Bucureşti.

În timp ce armata română înregistra pierderi serioase în luptele pentru eliberarea provinciei de sub autoritatea ungară, liderii politici şi militari sovietici cu ajutorul oamenilor de sprijin din regiune insistau pentru o instalare a unei administraţii favorabile sovieticilor.

Astfel, că guvernul român a fost pus în faţa faptului împlinit, fiind obligat să-şi recheme imediat reprezentanţii numiţi în Transilvania de Nord.

Situaţia creată în Transilvania de Nord a fost posibilă şi datorită ajutorului politic oferit de Winston Churchill lui Stalin care a sugerat ca abia la Conferinţa de pace să i se găsească o soluţie.

După 6 martie 1945, odată cu instalarea guvernului Petru Groza (pro-comunist), Transilvania de Nord a reintrat în componenţa statului român.

Contribuţii editoriale: Tragedia de la Moisei - o rememorare cu dl. Gheorghe Robescu, istoric şi director al Muzeului de etnografie şi artă populară din Baia Mare. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 27 octombrie 2014:

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de AICI.

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55