„Între ordinea de stat şi dezordine publică”

Ordinea publică este mult mai cuprinzătoare decât expresia sa în regulile juridice, ceea ce o face o problemă majoră pentru securitatea națională.

Ordinea publică în dinamica evoluției sale este proclamată și manifestată prin dimensiuni sociale, politice, economice, culturale, informaționale, psihologice etc., fiind însoțită de anumite reguli care necesită acceptarea ei.

Într-un stat de drept, ordinea publică devine un obiectiv constituțional, imperativ pentru viața socială și, în același timp, o consecință a rețelei publice și sociale și a unui sistem juridic în conformitate cu dezvoltarea statului.

„Ordinea de stat a României. Se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie.

Securitatea naţională se realizează prin cunoaşterea, prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în art. 1.

Cetăţenii români, ca expresie a fidelităţii lor faţă de ţară, au îndatorirea morală de a contribui la realizarea securităţii naţionale.

Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: a) planurile şi acţiunile care vizează suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei sau indivizibilităţii statului român; b) acţiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra ţării sau de război civil, înlesnirea ocupaţiei militare străine, aservirea faţă de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizaţii străine de a săvârşi oricare din aceste fapte; c) trădarea prin ajutarea inamicului; d) acţiunile armate sau orice alte acţiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat; e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, procurarea ori deţinerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum şi divulgarea secretelor de stat sau neglijenţa în păstrarea acestora; f) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale” (decupaj din Legea nr. 51 din 1991 cu modificări ulterioare)

Ascultătorii acestei duble ediţii a emisiunii pot să parcurgă în ritm alert un parcurs istoric al relaţiei dintre puterea statului, interese de stat sub egida regimului constituţional, desigur şi cu referinţe despre instituţiile de forţă fie că ne aflăm în vremea Regulamentelor organice, fie în timpul dictaturii carliste ori a celei postbelice.

Pentru o desluşire detaliată puteţi parcurge şi volumul autorului, invitat ale acestei duble ediţii

AUDIO, emisiunea „Istorica”, ediţia din 20 octombrie 2025, partea I

Continuarea, săptămâna viitoare, 27 octombrie 2025, ora 21.05

Regia de montaj: Nicu Tănase și Cristina Sganţă

Regia de emisie: Claudia Buzică şi Lucian Flencheş

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro