Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MUZICA NOASTRA Vineri, 27 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

5 Iunie 2012
Vizualizari: 3023
Comentează add

Invitaţi: dr. Ştefania Ciubotaru, muzeograf principal la Cotroceni şi prof. univ. dr. Ion Bulei.

Membrii Familiei Regale de România (1914 -1947) Membrii Familiei Regale de România (1914 -1947) - Conține audio Membrii Familiei Regale de România (1914 -1947) - Conține galerie foto

george-popescu

Principesa Margareta, Regele Mihai şi Principele Radu. Foto: Agerpres.

O scurtă privire îndreptată către interiorul Familiei Regale de România în perioada anunţată ne trimite nu doar prin palate, castele, ori reşedinţe princiare, ci şi prin biografiile acestor oameni care şi cu bune şi cu rele au făurit o bucată din istoria modernă a acestei ţări.

Am vorbit la timpul cuvenit despre cei trei regi ai României moderne, n-avem pretenţia de a fi isprăvit subiectul, însă de data aceasta ne-am aplecat către Alteţele Sale regale, mult mai puţin cunoscute şi deseori acuzate pe nedrept de multe tare ale existenţei omului.

Primul născut şi urmaş legitim la succesiune, Carol, mai târziu Carol al II-lea a fost o natură ambivalentă, între cu multă deşteptăciune şi iscusinţă politică dar şi cruzime chiar şi faţă de rudele sale de sânge.

Progresul obţinut de România pe calea unei modernizări discutabile până la un punct s-a datorat acestui Rege. Cum şi excesele şi încălcările repetate ale cutumei Casei Regale şi ale altor legi, tot în dreptul numelui său, i se pun.

O opinie exprimată şi de invitaţii noştri în fişierul sonor al ediţiei, prezent mai jos:

Regina Maria a fost cea care a susţinut şi cultivat legăturile dinastice între regatele apropiate prin contractarea de căsătorii.

Principele Carol s-a căsătorit după câteva situaţii tensionate cu membrii familiei (o dezertare de pe front  - primul război mondial - şi o căsătorie declarată nulă cu Ioana Zizi Lambrino, apoi drama vieţii sale, legătura cu Elena Wolf - Lupescu ) cu principesa Elena a Greciei, la o lună după încheierea celeilalte căsătorii a surorii sale, Elisabeta cu moştenitorul tronului de la Atena, prinţul George. 

Şi această căsătorie din urmă a fost desfăcută din cauza firii sensibile şi romantice a prinţesei române şi în ciuda ataşamentului soţului ei. A divorţat în 1935, stabilindu-se în România  până în ianuarie 1948 când este nevoită să părăsească definitiv ţara împreună cu ceilalţi membri ai familiei regale.

Viaţa în exil şi-o petrece la Cannes  în Franţa, unde închiriază un apartament și se va și stinge din viaţă în anul 1956 la vârsta de 62 de ani.

Principesa Elisabeta, după divorţ şi-a vândut conacul de la Zorleni, din Moldova, primit prin testament de la tatăl său, a cumpărat un teren în Bucureşti, unde a construit actualul Palat ce-i poartă numele şi reşedinţă a Regelui Mihai I. Nu a avut copii.

Împăratul Carol I al Austro-Ungariei a avut două tentative de a accede la tronul Ungariei, în aprilie şi octombrie 1921, însă nu a reuşit. Un eventual succes ar fi pus în revizuire sau cel puţin în atenţie prevederile Tratatului de la Trianon.

Viitoare Iugoslavie, până în 1929, regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, Cehoslovacia, şi România au fost impulsionate să găsească un mijloc politic de contracarare a acestei intenţii. Mica Înţelegerea era noua alianţă defensivă împotriva revizionismului.

Cealaltă acţiune a aparţinut Reginei Maria. Căsătoria celui de-al treilea copil – principesa Mărioara,  de fapt Maria şi ea, cu diminutivul Mignon – cu regele Alexandru  I al Iugoslaviei.

Şi acesta e un exemplu de clarviziune şi simţ politic la o Regină ce nu avea în atribuţii iniţiativele şi deciziile politice între state.

O căsătorie ce a mai atenuat din asperităţile conţinute de relaţia bilaterală România – Iugoslavia, un aliat fidel al Rusiei ţariste, fie şi sovietizată după anul 1917, în contrapunere cu revenirea Basarabiei la Ţara-mamă.

Viitoarea regină a Iugoslaviei pacifica prin rolul primit o întreagă zonă cu potenţial de război, îndeplinindu-şi în acelaşi timp, îndatoririle de mamă şi soţie a Regelui Alexandru I.

Din această căsătorie au rezultat trei băieţi, însă uciderea soţului său la Marsilia, în 1934, alături de ministrul de externe francez Jean Louis Barthou, de către un croat, a pus capăt uneia dintre cele mai optimiste şi avantajoase legături. Regina Mărioara a murit în exil la Londra, pe 22 iunie 1961.

În general, membrii familiei Suveranilor României Mari au beneficiat de o foarte bună educaţie, acasă şi în şcoli de prestigiu, principesa Elisabeta, fiind singura care  a studiat în particular, însă s-a dovedit în ciuda firii sale, foarte talentată la muzică şi cunoaşterea limbilor străine.

Principele Nicolae (Nicky) a optat să se căsătorească cu o femeie fără rang nobiliar şi româncă pe deasupra.

(Conform Statutului Casei Regale, modificat la cererea regelui Ferdinand, în 1925, numai Suveranul acorda aprobarea pentru căsătorie şi chiar şi aşa, dispoziţia nu se referea la căsătorii morganatice)

Ioana Doletti, căsătorită Săveanu, apoi divorţată, a fost marea iubire a principelui Nicolae.

Acesta era avantajat în alegerea sa de faptul greu de întâlnit în epocă, poate cu excepţia regelui Edward al VIII-lea care a abdicat în favoarea fratelui său, căsătorindu-se cu o americancă Wally Simpson, de nu se fi îndrăgostit de puterea cu care fusese învestit.

Scandalurile au ţinut prima pagină a jurnalelor, prinţul fiind nevoit să plece din ţară, în exil alături de soţia sa.

Absolvent de Eton (celebru colegiu din Anglia), principele Nicolae a supravieţuit soţiei – 1963, recăsătorindu-se în 1967 cu Theresa Lisboa Figueira de Mello.

La 9 iulie 1978, prinţul s-a stins din viaţă, la vârsta de 75 de ani şi a fost înmormântat în cimitirul din Prilly, lângă Lausanne, în Elveţia. Lângă el a fost adus, mai târziu, şi sicriul cu rămăşiţele femeii iubite, Ioana Doletti.

Cea de-a treia fiică a Suveranilor României Mari, principesa Ileana a fost şi ea în centrul politicii uniunilor dinastice. Anterior fusese implicată într-un proiect de logodnă refuzat de prim ministrul de atunci Iuliu Maniu din lipsă de referinţe, cazul contelui german Alexandru de Hochberg, bogat, însă suspectat de o afacere de homosexualitate la vârsta de 18 ani.

Înaintea sa, principele de Asturia, moştenitorul tronului Spaniei a fost refuzat la rându-i de data aceasta de regina Maria, prinţul fiind suferind de hemofilie, conform afirmaţiilor din cartea  "Missy, Regina României" a istoricului fancez Guy Gauthier.

Principesa Ileana s-a căsătorit cu  arhiducele Anton de Habsburg ( numele complet : Anton Maria Franz Leopold Blanca Karl Josef Ignatz Raphael Michael Margaretha Nicetas ), absolvent al Şcolii Superioare de ingineri din Madrid.

O încheiere civilă acceptată de toată familia, inclusiv de Suveran (Carol al II-lea), însă un botez religios cu multe negocieri între Vatican şi România, prin intermediul monseniorului Ghyka, catolic convertit , prin care s-au împăcat ambele Biserici. Botez catolic precedat de o logodnă în rit oriental. (Până la această dată nu au fost complicaţii cu ceremonia religioasă în cazul celor trei căsătorii, soţii fiind ortodocşi, în aceiaşi confesiune cu soţiile).

Nunta principesei Ileana cu arhiducele Anton de Habsburg a avut loc la 24 – 26 iulie 1931, în plină criză economică, astfel că şi bugetul, respectiv meniul a fost mai rezervat, economicos.

De exemplu, sarmalele nu au mai ajuns la toţi invitaţii. (Aproape 600, oficial: Nicolae Iorga – prim ministru la vremea respectivă, Constantin Argetoianu, mareşalul Prezan, Iuliu Maniu, Ion Mihalache,  Gheorghe Brătianu, I.G. Duca, Octavian Goga, generalul Arthur Văitoianu, a lipsit mareşalul Averescu, plecat la tratament la Kissingen.

Pe lista de cadouri figurau : un avion Moth- Havilland dăruit de regele Carol al II-lea, echipat pentru turism şi broşa cu briliante cu insigna Marinei, o călimară din lemn, lucrată manual de voievodul Mihai, alte daruri de preţ în pietre preţioase, tablouri şi covoare, servicii de ceai din aur din partea comunităţilor şi  şefii administraţiilor judeţene.

La rândul său, principesa Ileana a făcut donaţii din proprii bani pentru săracii din Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi, Cluj, Chişinău – 50. ooo lei, primăria Balcic – 40 ooo lei, Sinaia – 25 ooo lei, primăriei Poeni – 1o ooo lei, unul dintre domeniile ei din judeţul Iaşi.       

Iată şi un meniu servit cu ocazia evenimentului:

Caviar de Valcov aux blinis/Caviar de Vâlcov cu blinii

Petites croustades d'Orleans/Crustade mici de Orleans

Sarmalute de Noces Roumaines/Sărmăluţe româneşti de nuntă

Dindonneau à la Broche/Curcan la frigare

Salata de sezon

Parfait Archiduchesse Ileana/Parfe Arhiducesa Ileana

Crustadele se pregătesc în forme mici, înalte, ca acelea pentru "babe", din următoarele compoziţii: din pasta pentru tartlete, din griş sau orez, din cartofi. Pentru cele din griş şi cartofi se umple forma complet, se împănează, se dau la cuptor, apoi se scobesc în mijloc pentru a fi umplute după dorinţă.

Cele din orez se scobesc înainte de a fi coapte. Se pot umple cu salpicon de pasăre, de vânat, cu peşte, creieri, momiţe, raci etc., legate cu sos bechamel.

Contribuţii editoriale: dl. Emanuel Bădescu, cercetător la cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române despre importantul fond fotografic privind pe Suveranii României şi familiile acestora. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Consultant ştiinţific: dr. Olga Sandu

Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi pe Internet de la adresa : www.romania-actualitati.ro.

      


Etichete familie regalăCarolMargaretaregeprinţ

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live