Betonul, "cel mai distructiv material de pe Pământ"

După apă, betonul este materialul cel mai larg folosit pe Terra.

Dar beneficiile pe care le aduce ascund enormele pericole la adresa planetei, a sănătăţii oamenilor şi chiar a culturii.

Betonul turnat într-o singură zi pe tot cuprinsul Pământului ajunge aproape de volumul uriaşului Baraj al celor trei chei din China.

Dacă industria cimentului ar fi o ţară, aceasta ar ocupa locul trei în lume la capitolul emisii de dioxid de carbon, cu 2,8 miliarde de tone, fiind depăşită doar de China şi SUA.

Betonul este fundamentul dezvoltării moderne. Cimentul turnat în plafoanele care acoperă casele şi blocurile de locuinţe adăpostesc miliarde de oameni, ne ajută să ne apărăm de dezastrele naturale şi ne furnizează structuri pentru îngrijirea sănătăţii, educaţie, transporturi, energie şi industrie.

Cu ajutorul betonului, încercăm să îmblânzim natura. Plăcile de ciment ne protejează de intemperii. Ne feresc de ploaie, de frig şi de noroiul de afară. Dar totodată închid ca într-o criptă tronsoane vaste de sol fertil, constipă răuri, sufocă habitate şi - acţionând ca o a doua epidermă pietrificată - ne desensibilizează la ceea ce se petrece în afara fortăreţelor noastre urbane.

Oamenii folosesc betonul din anul 10.000 î.H. Dar acum când am ajuns să construim case la imprimanta 3D, lumea noastră în albastru şi verde devine cu fiecare secundă mai cenuşie. Potrivit unui calcul, este posibil să fi depăşit deja punctul în care masa de beton a ajuns să depăşească masa carbonică combinată a fiecărui copac, arbust şi tufă de pe Terra. Din acest punct de vedere, mediul nostru construit îl depăşeşte pe cel natural. Dar spre deosebire de lumea naturală, care creşte, caracteristica sa principală este de a se întări şi apoi a se degrada, extrem de lent.

Tot plasticul produs în ultimii 60 de ani ajunge la 8 miliarde de tone. Industria cimentului pompează o cantitate mai mare în numai doi ani.

Dar deşi problema creată de beton este mai extinsă decât cea reprezentată de plastic, în general este considerată mai puţin gravă.

Betonul nu este derivat din combustibilul fosil, nu se regăseşte în stomacul balenelor şi pescăruşilor.

Medicii nu descoperă urme ale sale în sângele nostru. Şi nici noi nu-l vedem agăţat prin copaci sau contribuind la depunerile masive din canalele de scurgere subterane.

Ca urmare, impactul betonului asupra mediului este mai puţin înţeles.(www.theguardian.com)