Ascultă Radio România Actualitaţi Live

„Un inginer constructor de succes: Emil Prager”

Invitat: dl. prof. univ. dr. ing. Nicolae Noica – director al Bibliotecii Academiei Române

Biblioteca Central Universitară "Mihai Eminescu", Iaşi constriută de antreprenorul Emil Prager Foto: https://ro.wikipedia.org/

Articol de George Popescu, 03 Iulie 2023, 21:40

Emil Prager s-a născut pe 19 august 1888 la București, în familie mixtă. Un austriac şi o româncă. După terminarea cursurilor şcolii primare şi ale Liceului „Gh. Lazăr”, s-a înscris în 1907 la examenul de admitere pentru anul preparator al Şcolii de Poduri şi Şosele, reușind să fie primit ca bursier al instituției.

La absolvire, pe 12 iulie 1912, tânărul și-a început activitatea de inginer constructor, fiind numit la Direcţia Generală a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie de Apă din Ministerul Lucrărilor Publice, perioadă în care a participat la elaborarea studiilor pentru o serie de lucrări la portul Constanţa.

Spirit întreprinzător, Prager a înfiinţat în 1921 un birou de studii, expertize şi proiecte pentru lucrări de beton armat, primul birou tehnic de acest tip din România.

După patru ani, în 1925, biroul tehnic s-a transformat într-o antrepriză de construcţii care i-a purtat numele şi care realiza nu doar proiecte, ci şi execuția a numeroase lucrări administrative şi particulare.

Despre ani de început, inginerul povestea într-un interviu: “Pentru că autobiografia la vârsta mea ţine deja de istorie, vă rog să reţineţi că sunt unul dintre cei mai vârstnici constructori români in viaţă, diplomat al Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele din Bucureşti încă din anul 1912, dată de la care figurez ca inginer în Corpul Tehnic Român.

Subliniaţi că toate studiile mi le-am făcut în țară, unde am beneficiat de un corp profesoral de excepţie. Mi-i amintesc cu emoţie şi dragoste pe toţi profesorii mei, dintre care aş enumera pe Grigore Ţiţeica, Andrei Ioachimescu, Traian Lalescu, Ion Ionescu-Bizet, Anghel şi Alfons Saligny. Aceştia şi alţii, pe care nu i-am putut menţiona, mi-au insuflat dragostea pentru profesie.

Datorită lor am reuşit să construiesc în stil românesc multe, foarte multe edificii, câştigând nu o dată licitaţii la care participau prestigioase firme de peste hotare. Toată viaţa mi-am dedicat-o profesiei, înţelegând prin aceasta să-mi împrospătez cunoştinţele, să preiau ce-i nou din lume, să caut să-l aplic creator la noi.

În anul 1930, Emil Prager a început să folosească sistematic grafice de lucrări pe şantierele de construcţii, reușind astfel să scurteze termenele de execuție, în special cele pentru construcţia centralelor termoelectrice Şorocani și uscătoria de cereale a portului Constanţa.

Din 1938 a introdus pe şantiere tipizări de elemente şi cofraje de tablă de inventar, care, împreună cu folosirea cimentului rapid, i-au permis să facă alte mari economii de timp. Între anii 1948 şi 1950 a funcţionat ca inginer-şef al Întreprinderii „Sovrom-Construcţia”, iar în perioada 1951 – 1958 a lucrat la Ministerul Energiei Electrice, ca inginer-şef al Trustului de Construcţii Energetice, ocupându-se de organizarea lucrărilor pentru planul de electrificare.

Printre impresionantele edificii pe care le-a ridicat, se află Palatul Senatului (Ministerul de Interne), aripa nouă a Palatului Regal, Biblioteca Centrală Universitară din Iași, Catedrala episcopală din Bălți, Spitalul Elias, Palatul Societății de Asigurări Generale din Calea Victoriei, Imobilul societății Dacia Română, sanatoriul maritim Eforie, precum și multe reședințe particulare și blocuri.

Printre alte lucrări executate mai amintim şi din alte surse: uscătoria de cereale din portul Constanţa; silozurile de la Buzău şi Cilibia; Fundaţia Universitară din Iaşi, situată la Copou; Atelierele C.F.R. din Timişoara; grandioasa catedrală ortodoxă de la Hunedoara; ansamblul industrial „Metrom“ din Braşov; Rafinăria Brazi în toată complexitatea ei; Uzinele „Cugir—Jibău“; Fabrica de cauciucuri Victoria—Floreşti; Sanatoriul „Asigurărilor sociale“ de la Brad şi Sanatoriul maritim de la Eforie; centralele electrice Schitu—Goleşti, Floreşti—Băicoi, Şorecani—Aghireş—Cluj, ca şi acelea termice şi hidroenergetice Ovidiu I şi Ovidiu II de la Constanţa.

A mai modernizat şoseaua Focşani—Bacău şi a construit şoselele Brătuleşti—Periş— Scrovişte, Ploieşti—Vălenii de Munte, Buzău—Ulmeni, Piteşti— Merişani—Curtea de Argeş şi Herman—Prejmer, iar în materie de căi ferate, a legat Ploieştii de Tîrgovişte, prin Vornic, pe o distanţă de 55 de kilometri şi a deschis apoi drumul de fier Bumbeşti—Livezeni şi Salva— Vişeu cu poduri peste Jiu, cu tunele, cu ziduri de sprijin şi terasamente, în perioada cât era inginer şef la Trustul „Construcţii şi montaje.

Perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, până la naționalizarea din 11 iunie 1948, s-a caracterizat printr-o diminuare a numărului de lucrări reprezentative. Membru activ (1931) al Uniunii Ofițerilor de Rezervă din România, secția Ilfov, Regimentul geniu 5 Pionieri, cu gradul de locotenent, și, de asemenea, membru al Colegiului Inginerilor, secția Construcții, Emil Prager, vreme de câțiva ani, totuși, sub diferite alte forme, de regulă, de tip asociativ (Hochtief-Prager), a continuat construcția și finisajele la clădirea Palatului Ministerului Afacerilor Interne (a cărui ofertă îi fusese aprobată firmei Hochtief-Prager, pe 28 martie 1941, de către Mareșalul Ion Antonescu), la Atelierele CFR Lotul II Timișoara, la noua Aerogară Băneasa București, cartiere de locuințe ș.a.

Data de 11 iunie 1948 va reprezenta, pentru întreaga societate a vremii, un punct nodal, prin intermediul Legii nr. 119/11.06.1948 privind naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi. Ing. Prager, şi-a donat încă din luna martie a aceluiași an, în integralitate, propria sa avere Statului român, respectiv, Comisiei de Redresare Economică, al cărei președinte era Miron Constantinescu.

Întreprinderea ing. Emil Prager a fost preluată de către Ministerul Construcțiilor, așa după cum reiese din Anexa nr. 6 a Legii 119, și, de asemeni, întreg parcul de mașini aferent (4 autoturisme: Mercedes, Plymouth, Taunus, Ford; 2 motociclete; 12 autocamioane: Ford, Chevrolet, Mercedes, Chrysler Pickup, Oppel-Blitz ș.a.).

Va rămâne în poziția de inginer-șef, la „Sovromconstrucția Nr. 1”, timp de doi ani, până în 1950, când, pe 25 decembrie, își dă demisia. În această perioadă scurtă, execută lucrări hidroenergetice și industriale, precum Centrala Dobrești-Gălma, Uzine textile ș.a.

Noul Minister al Energiei Electrice îl va coopta pe Prager în echipa sa, fiind, pe rând, numit inginer-șef la Trustul Energoconstrucția, ulterior, la Trustul de construcții-montaje energetice, între sfârșitul anului 1950 și luna aprilie 1958, pentru ca, mai apoi, până în noiembrie 1965 să devină inginer principal în Direcția Tehnică a ministerului de resort.

Prager va rămâne în cadrul acestei structuri guvernamentale și după momentul pensionării sale - 1 martie 1971- activând pe același post de inginer principal.

Pentru merite deosebite în activitatea sectorului de construcții, va fi decorat, prin Decretul nr. 104 emis în data de 22 februarie 1966, cu Ordinul ”Steaua Republicii Socialiste România” cl. a IV-a.

La capătul a două decenii de laborioase strădanii, adică în 1978, împlinind 90 de ani, cere să-şi înceteze activitatea, pentru a se aşeza acasă la masa de lucru — şi după un an, în 1979, să-i apară voluminoasa şi valoroasa lucrare de evoluţie a etapelor tehnice în construcţii, care e totodată şi o istorie şi o carte de învăţătură: “Betonul armat în România”, lucrare ce va fi premiată de către Academia Română cu prestigiosul Premiu ”Aurel Vlaicu”.

Spirit interdisciplinar și meticulos, un vizionar cu geniu în domeniul construcțiilor, o dată cu finalizarea studiilor superioare, Emil Prager a susținut, până la sfârșitul vieții sale, o activitate publicistică importantă prin varietatea subiectelor abordate.

Se disting, astfel, în perioada 1914-1980, titluri precum: Calculul secțiunilor de beton armat dublu armate (Buletinul Societății Politehnice nr. 12, 1914) Diferite studii economice (1915-1920)

Tribunele Floreasca (Revista Arhitectura, 1925)

Reconstrucția Teatrului Eforia (Buletinul Societății Politehnice nr. 5, 1930) Organizarea lucrului în industria construcțiilor. Grafice zilnice, cu exemple. (Buletinul Societății Politehnice nr. 2, 1931)

Album ilustrat al lucrărilor executate (1933)

Indicator tehnic în construcții (1938)

Travaux Paris – August. Reprise en sous oeuvre a Bucharest (Buletinul Societății Politehnice nr. 2/1939)

Revizuirea prețurilor în contractele de antreprize – Buletinul Societății Politehnice nr. 2/3 / 1942 (Buletinul Asociației Întreprinderilor de lucrări publice reproduce studiul)

Posibilități românești în sectorul construcțiilor (Tehnica și viața nr. 2/1942)

O lucrare de cale ferată în România a anului 1881 (Buletinul Societății Politehnice nr. 2/3 / 1943)

Problema drumurilor în România (Tehnica și viața nr. 3/1944)

Viitorul industriei cauciucului (Tehnica și viața nr. 1-2/1945)

Cultul monumentelor vechi. Teatrul Național în diferite ziare în legătură cu dărâmarea vechiului teatru din București lovit de bombe (1946-1947)

Planul de electrificare în cadrul planului cincinal R.P.R. (Revista Construcții A.S.I.T. nr. 2/1951)

Mecanizarea șantierelor de construcții (Conferință ținută la A.S.I.T. în 23 mai 1952) – Revista Electrotehnica, 9 Sept. 1952

Un nou element în construcții – Ceramica armată (Ind. Construcții A.S.I.T. nr. 6/1955)

Construcția locuințelor din elemente prefabricate din ceramică armată (Construcții A.S.I.T. nr. 5/1956)

Prefabricatele din beton armat și istoricul lor (Construcții A.S.I.T. nr. 12/1956), Pentru introducerea și extinderea tehnicii noi în construcții (interviu) – Tehnica Nouă, 19 Sept./1956

Inginerul Eugene Freyssinet și opera sa (Construcții A.S.I.T., Decembrie/1957)

Dezvoltarea tehnicii betonului armat în România din 1888 până în prezent (Manuscris depus la Editura Tehnică de Stat – 600 pag.) – 1957

Campania de presă Reconstrucția Teatrului Național din București din perioada 1946-1947.

După 1970, acordă interviuri în presa scrisă (Revista Flacăra, Arhitectura etc.), la Radio și la Televiziune.

Soția sa, actrița Elvira Godeanu, pe care o cunoscuse în 1938, povestea: “Era un om cult, care iubea teatrul. Era pasionat de muncă, era bun, politicos, generos, pe lângă că era un uriaș în profesia lui.

Elvira Godeanu și Emil Prager s-au căsătorit pe 31 mai 1954, la doi ani după moartea Margaretei, prima soție a inginerului, și au rămas împreună până la moartea lui, 1 februarie 1985.

Contribuţii editoriale: dl. prof. dr. Nicolae Lascu de la Universitatea de Arhitectură “Ion Mincu” despre arhitectura din perioada interbelică şi antreprenorul Emil Prager. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 26 iunie 2023 (integral)

Regia de montaj: Mădălina Niculae

Regia de emisie: Izabel Jerdea şi Oana Popescu

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
Istorica 01 Aprilie 2024, 22:33

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”

Invitaţi : dl. dr. Ion Constantin, cercetător al INST, dl. prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Suceava, dl. Vasile Ilica, martor...

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
Istorica 01 Aprilie 2024, 10:24

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941

Invitați: Ion Constantin, Mihai Iacobescu, Vasile Ilica.

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
„Povestea unei enciclopedii”
Istorica 25 Martie 2024, 22:28

„Povestea unei enciclopedii”

Invitaţi: dl. prof. univ. dr. Ion Solcanu, preşedinte al Secţiei Istorie-Arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din...

„Povestea unei enciclopedii”
Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
Istorica 18 Martie 2024, 21:46

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)

Invitat: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
„Bucureşti, februarie 1954”
Istorica 11 Martie 2024, 21:33

„Bucureşti, februarie 1954”

Invitaţi: dl. Alexandru Armă, cercetător istoric şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor ocular

„Bucureşti, februarie 1954”
„Prinţesele roşii ale României”
Istorica 04 Martie 2024, 22:08

„Prinţesele roşii ale României”

Invitată: d-na. prof. dr. Lavinia Betea – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

„Prinţesele roşii ale României”
„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
Istorica 26 Februarie 2024, 23:30

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”

Invitat: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS, cercetător ştiinţific

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
Istorica 19 Februarie 2024, 22:23

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”

Invitat: dl. conf. univ. dr. Constantin Buchet, preşedinte al CNSAS

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”