Liceele vor avea libertatea să își creeze propriile variante de plan cadru de învățământ

După dezbateri și controverse aprinse, care au avut loc pe tot parcursul anului, educația intră într-o nouă etapă: reformarea învățământului liceal românesc.

Este vorba despre un nou mod de a face educație la liceu pentru elevii care intră în clasa a IX-a, în anul școlar 2026-2027.

Noile planuri cadru pentru învățământul liceal au în vedere libertatea liceelor de a-și construi propriul traseu educațional și schimbarea felului în care elevii își construiesc acest parcurs, prin educație personalizată.

"Avem șansa să punem bazele unei educații liceale mai flexibile, adaptată nevoilor reale ale elevilor și provocărilor viitorului", spune Radu Szekely, coordonatorul acestui proiect pilot și consilier onorific al ministrului Educației.

Premieră: liceele vor avea libertatea să implementeze variante proprii de plan cadru

Noile planuri cadru pentru învățământul liceal merg pe două direcții.

Prima se referă la implementarea unui model unic, propus de Ministerul Educației, care va fi pus pus la dispoziția tuturor liceelor din țară pentru a fi implementat de la anul.

Acesta cuprinde disciplinele obligatorii, dar și unele opționale și își propune adaptarea învățământului la cerințele actuale ale societății și pieței muncii.

Un al doilea model, care este o premieră pentru România, lasă libertatea liceelor să propună și să implementeze variante proprii de plan cadru, adaptate nevoilor elevilor, profilului pe care vor să și-l construiască, dar și specificului local și resurselor pe care le au.

Spre deosebire de modelul unic, aplicat în toată țara, acest plan pilot încurajează diferențierea și inovația.

Practic, este un curriculum pe care școala, în colaborare cu elevii și cu comunitatea, poate să-l decidă.

“Profesorii s-au plâns de foarte mult timp că ei au soluții și pot să facă lucrurile mai bine, dacă ar fi lăsați. Doar că structurile rigide în care funcționăm în momentul de față nu le-au dat suficientă libertate să lucreze diferențiat, să propună programe care să atragă copiii spre învățare. Acum, dăm posibilitatea liceelor să combată abandonul școlar, să crească rezultatele învățării, să vină cu modele adaptate, lăsând la nivelul școlii, în funcție de resursele pe care le are, să modifice acest număr de ore, sau acolo unde este o nevoie și există resursa, imediat se poate întâmpla lucrul acesta”, a explicat Radu Szekely, coordonatorul acestui proiect pilot și consilier onorific al ministrului Educației, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Liceele care aleg această opțiune vor respecta un trunchi comun de discipline pentru pregătirea bacalaureatului, însă vor avea și o marjă amplă de manevră: pot crea noi discipline, pot colabora cu parteneri externi, universități, ONG-uri sau companii, și pot redistribui orele între clase.

“Am văzut diferit atitudinea copiilor față de ore și am văzut la profesori bucuria de a fi altfel."

Ionela Neagoe, director Colegiul Național Gheorghe Lazăr

Primul liceu din România care pilotează de cinci ani acest model este Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, iar directoarea acestui colegiu, Ionela Neagoe, spune că rezultatele se văd atât la elevi, cât și la profesori.

“Am văzut diferit atitudinea copiilor față de ore, pentru că făceau materiile care îi interesau mai mult și atunci participau mult mai activ, erau mult mai prezenti și cu întrebări, și curioși, mai determinati, și am văzut la profesori bucuria de a fi altfel, pentru că există o satisfacție profesională să ți se pună întrebări sau să vină copiii la ore să spună: ‘eu am găsit problema asta și haideți să vedem cum găsim o soluție!’. Deci, interes și cunoaștere”, a afirmat Ionela Neagoe.

Eduard Constantinescu, unul dintre absolvenții Colegiului Gheorghe Lazar în acest program pilot, spune că s-a adaptat repede noului orar adaptat pe nevoile elevului, cu trei zile pe săptămână prezență la școală și două în online.

“Examenul de bacaraureat l-am luat cu brio. O zi obișnuită în programul pilot este una care îți permite ție, ca elev, să asimilezi cât mai multă informație, dar care îți permite să te pregătești și individual, să te duci acasă și să răsfoiești încă o dată culegerea, manualul, caietul de la clasă. Faptul că din luna martie noi mergem trei zile la școală pe săptămână, nu cinci, deci luni, marți și miercuri, iată că ne mai rămân patru zile pe săptămână - joi, vineri, sâmbătă, duminică - în care pregătirea pentru bacaraureat este suficientă, iar pentru colegii care se pregătesc și pentru examen de admitere la Facultatea de Medicină, la Facultatea de Drept, la Politehnică, pentru ei este cu atât mai bine, pentru că au timp să studieze și materia extinsă care se va da la examenul de admitere”, a spus Eduard Constantinescu.

Acest tip de învățământ va aduce cu sine și dificultăți în a asigura resursa umană, de aceea Radu Szekely vorbește despre modalități de a rezolva această problemă.

“Să lucrezi cu agenți economici, să lucrezi cu profesori asociați, care vin în sistem pentru a preda anumite ore pe specializarea lor, din nou este necesară o flexibilizare, care va fi posibilă cu acest plan cadru.”

“Peste patru ani vom începe să avem generații unde analfabetismul funcțional va fi mult mai scăzut, astfel încât să nu mai punem la risc țara și funcționarea a ceea ce înseamnă societate bazată pe cunoaștere.”

Daniel David, ministrul Educației

Procesul de adaptare la noile programe cadru nu este simplu, dar rezultatele merită tot efortul.

Este esențial să avem copii care ies din școală cu competențele formate și gata să se integreze în societate.

Urmează noi manuale, pregătirea profesorilor pentru a preda noile conținuturi, iar primele rezultate ar putea apărea peste patru ani, când primele generații care învață după noile modele vor termina ciclul liceal, estimează ministrul Educației, Daniel David.

“Este foarte important să fim serioși și să ne ținem de treabă, pentru că odată ce avem programele va trebui să pregătim manualele, să antrenăm profesorii, să predăm altfel aceste conținuturi, standardele de notare și de evaluare și atunci, din toamnă, putem începe în clasa noua, într-o altă logică curriculară și peste patru ani vom începe să avem generații unde analfabetismul funcțional va fi mult mai scăzut, astfel încât să nu mai punem la risc țara și funcționarea a ceea ce înseamnă societate bazată pe cunoaștere. Deci, suntem pe direcția bună, pe sensul corect, doar că suntem pe la mijlocul drumului și trebuie să fim rezilienți, să parcurgem toate etapele”, a spus ministrul David.

Rezultatele ar putea apărea și mai devreme, ca urmare a introducerii orelor remediale, atât la nivelul învățământului primar, cât și la gimnaziu și liceu.

Reducerea birocrației, discutată cu profesorii

Ministrul Daniel David susține că este necesară reducerea birocrației și își propune să realizeze acest lucru prin discuții directe cu profesorii.

“Imi propun să merg prin țară și să îi întreb direct, fiindcă de fiecare dată când vorbesc cu profesorii, mi se spune că birocratia e foarte mare și le voi cere sugestii: ce documente să amânăm, unde să digitalizăm. Deci, efectiv, discutând cu ei și analizând și noi în interior procesele administrative, dar cele mai bune feedback-uri vin de la profesori”, a punctat ministrul Educației.

Elevi mai bine pregătiți pentru viață și un sistem de învățământ flexibil care să creeze modele educaționale. Acestea sunt țintele noilor planuri cadrul din învățământ, un moment de cotitură pentru societatea și educația românească.