Cum gândeau politic domnitorii munteni în epoca formării şi consolidării acestui stat ? Puterea – în sens general – se raporta la teritoriu sau la o reţea de colectivităţi, comunităţi sociale ? Doar două întrebări, care însă predispun cu multă acuitate şi energie la o confruntare a argumentelor între cercetătorii istoriei medievale româneşti.

Aşa cum a apărut sub forma unui volum, editat de Polirom, din Iaşi, cartea - i-am împumutat titlul pentru ilustrarea ediţiei de faţă - este un punct sau pe cale de a se constitui într-un punct de referinţă pentru dezbateri viitoare, mult mai aplicate şi pluridisciplinare, în care are loc şi geografia istorică, destul de vitregită în ultima decadă din cercetarea trecutului.

Spectaculozitatea interpretărilor rezidă în croiala nouă sau în felul în care putem să ne uităm către un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat.

Desigur că noua perspectivă pune serios la îndoială vechea măsură a judecării surselor şi izvoarelor, potrivit cărora, imaginea de ansamblu, în termeni pozitivi, favoriza un anume fel de a percepe fapte şi acţiuni, personaje şi contexte, împrejurări şi condiţionalităţi.

Istoricul Lucian Boia s-a detaşat în ultimul sfert de veac prin această metodă şi atitudine de studiere a istoriei noastre. Prizată de istoricii tineri, cu mai multe certitudini şi mai puţine îndoieli, primită cu destulă rezervă de reprezentanţii şcolii de istorie cu mai multă experienţă de cercetare şi evaluare.

Pe scurt spus, ne aflăm în mijlocul schimbului de generaţii, schimb care dezvoltă o serie de contraponderi şi reinterpretări, poate mai pasionale, cu dezinvoltură, de-o parte, cu « sânge rece » şi obiectivitate, de cealaltă parte.

Cultură politică la domnitorii români

Preluarea, cucerirea şi gestionarea puterii domnitorului în raport cu practica din Europa Occidentală

Puterea dată de teritoriul statului şi puterea dată de relaţia domnitorului cu grupurile sociale.
Deficit de evoluţie al Ţării Româneşti sau din nou o metodă de cercetare inadecvată ?

Pre-eminenţa exercitării puterii şi influenţa Imperiului otoman asupra consolidării statului muntean. Cauză a slăbirii puterii Ţării Româneşti în zonă.

Puterea fiscală a domnitorului şi relaţia dintre teritoriu şi dominaţia sa.

Frontierele geografice şi rolul lor în relaţia domnitorului cu puterea dată de teritoriul statului muntean.

Influenţa factorului extern pentru evoluţia istorică a statelor medievale româneşti.

Audio: Sunt câteva decupaje sonore ale ediţiei prezente, expuse şi argumentate de invitaţii nostri într-un exerciţiu liber de reflecţie şi pe care vă invităm să-l ascultaţi.

Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta şi pe Internet în direct şi în reluare de la www.romania-actualitati.ro

Fişierul sonor al ediţiei poate fi descărcat cu titlu gratuit şi personal de la : http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.