„Basarabia 1917-1919”

Avem din nou de-a face cu un caz de geografie politică şi de strategie. Cazul probabil nu ar fi apărut fără desfăşurarea Marelui Război şi a revoluţiei burgheze din Imperiul Rus.

Teritoriul dintre Prut şi Nistru a făcut parte din Principatul Moldovei multă vreme până la fatidica ruletă rusească jucată cu Imperiul otoman, la 1812 când a fost cedată vecinilor de la Răsărit.

A fost nevoie de trecerea a 116 ani şi o serie de cauze interne şi mai ales externe pentru ca Basarabia să revină la Ţara-mamă.

O revenire iniţial condiţionată, apoi una lipsită de reticenţe, cel puţin la nivel declarativ şi în rândul clasei politice.

Basarabia în presa românească între 1917-1918

Basarabia a profitat de impunerea principiului autodeterminării enunţat atât de America lui Wilson, cât şi de Lenin, liderul bolşevicilor din Rusia. Cu alte cuvinte, dintr-o autonomie se putea merge până la secesiune şi constituirea unui stat independent.

Şi totuşi, configuraţia noului stat depindea în mare sau chiar foarte mare măsură de posibilitatea apărării independenţei şi suveranităţii, cât şi de recunoaşterea din partea vecinilor, dar şi la o eventuală conferinţă de pace.

Să nu pierdem din vedere că toată succesiunea de evenimente s-a petrecut în timpul Marelui Război, că Imperiul Rus fusese destrămat, iar un posibil aliat, România încheiase pace separată cu Puterile centrale.

Meritul liderilor politici ai Basarabiei a constat în credinţa că întreprind un act de reparaţie istorică pentru poporul lor, cerând autonomie şi apoi proclamând independenţa în ianuarie 1918. mai mult au fost lucizi când au lansat chemarea pentru ajutor militar, căci altfel ar fi căzut sub influenţa unui alt vecin, cu mult mai crud şi nemilos.

27 martie 1918, Chişinău la anunţul unirii de către Sfatul Ţării (parlamentul) cu România

Este la fel de îndreptăţit să recunoaştem cu toate tarele cunoscute că guvernul român chiar şi în condiţiile în care îşi desfăşura activitatea din două capitale diferite, Bucureşti şi Iaşi a avut la îndemână o suită de politicieni care au întrevăzut o şansă istorică, de a-şi asigura o salvare dintr-o situaţie critică, dar şi de a întinde o mână de ajutor fraţilor săi români de peste Prut.

E drept că fără încuvinţarea Germaniei, în primul rând, accesul trupelor române ar fi fost blocat.

Astfel, Basarabia la finalul Marelui Război s-a găsit de partea învingătorilor prin unirea cu România, desigur nu în condiţiile cerute, dar într-o familie care i-a garantat până la un moment dat o altă evoluţie, siguranţă şi un regim de drepturi şi libertăţi.

Am mai putea adăuga că Basarabia nu putea beneficia de drepturi extinse, ori autoguvernare într-un stat naţional unitar şi centralizat, un model pentru care se luptase trei sute de ani şi la care Bucureştiul nu ar fi renunţat pentru nici o provincie reîntregită după Marele Război.

Cred că din conţinutul fişierului audio vă puteţi face o opinie cât mai lămuritoare asupra Basarabiei în vremuri complicate, complexe, ca şi cele ale României, asupra importanţei geografiei politice, a legăturilor din trecut, dar şi referinţei geostrategice a celor două state de azi.

AUDIO: emisiunea „Istorica” din 15 aprilie 2024 (integral)

Regia de montaj: Radu Sima şi Georgeta Ruse

Regia de emisie: Denisa Colțea şi Claudia Buzică

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321