Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Armata Română. De la Alexandru Ioan Cuza la Carol al II-lea

Invitaţi: prof. univ. dr. Petre Otu, preşedintele Comisiei naţionale de Istorie militară şi Gheorghe Vartic, istoric militar.

 Armata Română. De la Alexandru Ioan Cuza la Carol al II-lea

Articol de George Popescu, 24 Aprilie 2012, 15:53

Originile armatei române într-o formă organizată se regăsesc din vremea Regulamentelor Organice, evoluţia fiind dificilă, însă nu imposibilă, în timpul domniilor pământene din Ţările Române.

Prima promoţie de ofiţeri absolvă la 1856. Ritmul accelerat al înfiinţării primelor unităţi militare - aşa după cum le cunoaştem în prezent – a fost dat de deciziile politice ale Marilor Puteri europene după Conferinţa de Pace de la Paris, doi ani mai târziu.

Unirea Principatelor şi consecinţele sale în plan militar au dus la unificarea armatelor şi comandamentelor, după modelul politic şi administrativ.

Un rol aproape crucial l-a avut domnitorul Alexandru Ioan Cuza, un reformator cu multă viziune. În noiembrie 1859 a fost creat Statul major general şi cu acesta şi Armata de uscat, al cărui patron este Sfântul Gheorghe.

Principele Carol I şi mai apoi rege, de formaţie militar, cu organizare, disciplină şi gândire prusacă a încercat dezvoltarea fundamentelor moştenite, în 1889, a luat fiinţă Şcoala superioară de război, în ceea ce priveşte temelia învăţământului militar.

Trebuie precizat că o bună perioadă de timp, cel puţin o generaţie a ofiţerilor români a fost şcolită în Franţa, Germania şi Italia, înlocuind modelul ţarist.

Armata Română se bizuia pe o forţă recrutabilă din contingente cu serviciu militar obligatoriu şi pe un corp de ofiţeri relativ pregătit pentru campanii militare.

Progresul, calitatea au fost oferite de campaniile militare din ani 1877-1878 şi 1912-1913, războiul pentru cucerirea independenţei de stat a României şi Războaiele balcanice.

Între timp la 1910 este înfiinţată şi Aviaţia Militară Română.

Participarea României la primul război mondial pentru reîntregirea ţării a fost una dintre cele mai ample experienţe din domeniul militar.

În afara costurilor materiale, armata română a pierdut 800 de mii de militari, însă a consfinţit prin cele două campanii un act istoric reparatoriu şi necesar.

Mai multe detalii găsiţi în fişierul sonor alăturat:

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din din 23 aprilie 2012:


După război, trecându-se la economia de pace, conducerea armatei Române a întâmpinat destule dificultăţi pentru înzestrarea şi modernizarea forţei sale combative.

Erorile din război au fost în parte corijate de noii comandanţi cu bună pregătire tactică şi de organizare, însă elementul politic a fost dominant.

Astfel, pe seama armatei au fost satisfăcute interese particulare şi s-au mărit considerabil averi prin comenzi de furnituri şi tehnică de luptă.

Plata timbrului aviatic timp de 20 de ani a finanţat într-o proporţie îngrijorătoare starea materială a unor politicieni ai vremii, ca dealtfel şi buzunarul unor militari superiori- într-atât de mare a fost lăcomia, încât în toiul unui scandal de corupţie - generalul Samsonovici cerea nici mai mult, nici mai puţin decât lichidarea fabricii de la Cugir pentru a uşura importul de piese de schimb pentru avioanele comandate din străinătate.

Pe lângă afacerea Fokker, o alta cu hidroavioanele, ambele încheiate în condiţii dezavantajoase pentru statul român, apăruse şi afacerea Skoda – o iniţiativă a guvernului naţional-ţărănesc de modernizare a armamentului Armatei române – afacere ce vehicula a şasea parte din bugetul ţării – 5 miliarde de lei – în care au fost amestecaţi şi politicieni şi militari de rang înalt pentru comisioane grase, la final, afacerea fiind îngropată, iar vinovaţii scoşi basma curată.

Un rol negativ în aceste maşinaţiuni financiare l-a avut şi regele Carol al II-lea.

Nici nu este de mirare că în apropierea celui de-al doilea război mondial se repeta scenariu din urmă cu 25 de ani, când soldaţii români de pe frontul din Dobrogea trăgeau pe rând cu arma din lipsă de material, iar la intrarea în al doilea război, de exemplu, România deţinea o flotilă pestriţă, compusă din diferite avioane şi motorizări, în comparaţie cu aliaţii sau cu inamicul.

Contribuţii editoriale
: "Ofiţerul român şi relaţia sa cu societatea civilă” Un interviu de Mirela Băzăvan cu dl. dr. Cornel Andonie, istoric la Muzeul Militar Naţional.

Consultant ştiinţific: dr. Olga Sandu.

Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta şi pe Internet , în direct şi în reluare la adresa: www.romania-actualitati.ro

„File din politica externă a României. 1958-1964”
Istorica 13 Mai 2024, 23:57

„File din politica externă a României. 1958-1964”

Invitat: dl. dr. Constantin Moraru, consilier superior al Arhivelor Naţionale

„File din politica externă a României. 1958-1964”
"Oameni, vapoare, destine, război"
Istorica 29 Aprilie 2024, 22:01

"Oameni, vapoare, destine, război"

Invitat: dl. prof. dr. Ion Giurcă, istoric militar, cadru didactic la Universitatea „Hyperion”, Bucureşti

"Oameni, vapoare, destine, război"
„Desprinderea. Aprilie 1964”
Istorica 22 Aprilie 2024, 23:25

„Desprinderea. Aprilie 1964”

Invitaţi: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS; dl. prof. Vasile Buga, cercetător asociat al INST, fost diplomat

„Desprinderea. Aprilie 1964”
„Basarabia 1917-1919”
Istorica 15 Aprilie 2024, 21:56

„Basarabia 1917-1919”

Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric şi istoric al Muzeului judeţean Giurgiu, „Teoharie Antonescu”

„Basarabia 1917-1919”
„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”
Istorica 08 Aprilie 2024, 22:37

„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”

Invitaţi : dl. Alexandru Armă, istoric militar şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor al evenimentelor

„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”
„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
Istorica 01 Aprilie 2024, 22:33

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”

Invitaţi : dl. dr. Ion Constantin, cercetător al INST, dl. prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Suceava, dl. Vasile Ilica, martor...

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
Istorica 01 Aprilie 2024, 10:24

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941

Invitați: Ion Constantin, Mihai Iacobescu, Vasile Ilica.

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
„Povestea unei enciclopedii”
Istorica 25 Martie 2024, 22:28

„Povestea unei enciclopedii”

Invitaţi: dl. prof. univ. dr. Ion Solcanu, preşedinte al Secţiei Istorie-Arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din...

„Povestea unei enciclopedii”