Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - SUCCESELE MUZICII ROMÂNEŞTI (R) Luni, 04 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

28 Aprilie 2015
Vizualizari: 4540
Comentează add

Invitat : dr. Ştefan Bosomitu, cercetător - IICCMER

Miron Constantinescu - o biografie de ilegalist Miron Constantinescu - o biografie de ilegalist - Conține audio

george-popescu

 

Membru al nomenclaturii, însă nu din primele rânduri, Miron Constantinesc se regăseşte într-o galerie de portrete ce aparţin intelectualilor partidului unic.
 
  Născut în Basarabia, la Chişinău (1917), copil din flori, Miron Constantinescu poartă şi povara unei existenţe dramatice. Şi-a pierdut părinţii la o vârstă mică, iar existenţa sa pauperă a fost închinată ideilor marxiste şi ulterior înrolat cu trup şi suflet cauzei comuniste. 
 
  Cu toate greutăţile întâmpinate, reuşeşte să-şi încheie studiile superioare, obţinând licenţa în sociologie, fiind un student apreciat de profesorul Dimitrie Gusti.
 
  Cum a ajuns un intelectual pe cale de a fi propulsat într-o lume academică să sprijine mica comunitate a comuniştilor români rămâne o întrebare al cărui răspuns îl puteţi găsi în lucrarea biografică recent apărută “Miron Constantinescu - o biografie” de dr. Ştefan Bosomitu, cercetător al IICCMER, invitat al ediţiei de faţă.
 
 
 
 
AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia  din 27 aprilie 2015:
 
 
 
 
   Condamnat la zece ani de închisoare pentru propagandă comunistă şi alte acţiuni subversive, Miron Constantinescu este eliberat împreună cu ceilalţi condamnaţi ai loturilor comuniste la 23 auugust 1944.
 
   În închisoare dezvoltă relaţii cu principalii lideri ai P. C. din România, Gheorghiu Dej având o relaţie socotită de autor privilegiată şi bizară în acelaşi timp.
   
   Apropierea de Gheorghiu Dej îi va folosi în viitorul apropiat. În anul 1947 este numit secretar al Comisiei de stabilizare economică, comisie răspunzătoare de reforma monetară prin care burghezia română a pierdut mare parte din puterea sa financiară.
 
   După alţi doi ani, îl regăsim pe Miron Constantinescu în poziţia de preşedinte al Comitetului de Stat pentru Planificare, unul dintre instrumentele regimului care forţează trecerea la o economie dirijată, centralizată, un supra-minister subordonat primului ministru, dar în mod special partidului şi consilierilor sovietici.
 
   Prestaţia lui Miron Constantinescu la conducerea CSP care a pus în mişcare două planuri economice anuale şi a primului plan cincinal (1951-1955) ca măsură de racordare la economia sovietică a fost contestată de specialiştii partidului, însă postum după anul 1990.
 
   Miron Constantinescu s-a aflat într-un conflict deschis cu Vasile Luca, un veteran al partidului unic, ministru al Finanţelor până în anul 1952. Nu se cunoaşte cu precizie dacă Miron Constantinescu a acţionat în acest mod fiind influenţat de şeful partidului - Gheorghiu Dej - pentru a-i pregăti lui Luca debarcarea odată cu restul troicii moscovite (Ana Pauker şi Teohari Georgescu).
   
 Procesul de destalinizare urnit de N.S. Hruşciov, liderul sovietic la cel de-al XX-lea Congres al PCUS - anul 1956 - a dat un impuls celor care încă mai credeau că o opoziţie la maniera de conducere dictatorială a lui Dej mai poate fi oprită sau atenuată. 
   
 În anul următor, tentativa de refacere a conducerii colective abandonată cu trei ani înainte, iniţiată de Iosif Chişinevschi şi Miron Constantinescu subcombă sub loviturile tovarăşilor veterani. De-aici înainte, soarta lui Miron Constantinescu este pecetluită. Coborârea treptelor ierarhiei de partid se face cu repeziciune, însă nu este cu totul repudiat.
   
 Abia după decesul lui Dej, steaua lui Miron Constantinescu pare să capete din nou puţină strălucire. Noul secretar general al partidului unic, Nicolae Ceauşescu avea planuri şi în privinţa lui Miron Constantinescu. Este primit în structurile de conducere , aproape reabilitat, însă vădit controlat de şeful său. Pentru o perioadă ajunge şi ministru al Învăţământului, însă rezultatul cel mai notabil în avantajul noului lider este înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, ruptă din Academia RSR sau cu alte cuvinte obţinerea monopolului asupra aparatuli propagandistic şi pregătirea noilor activişti de către Nicolae Ceauşescu şi colaboratorii săi.
   
 Până la sfârşitul vieţii (1974) reuşeşte să-şi publice câteva volume restante din vremea maturităţii sale profesionale.
 
   Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
 
   Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de AICI
 
   Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.
 
  Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de AICI.
   

Etichete Miron Constantinescu,Nicolae Ceauşescu,Gheorghiu-Dej,1957,CSP,consilieri sovietici,plan cincinal

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live