Cazul Vasile Luca

Vasile Luca , Ana Pauker şi Teohari Georgescu au alcătuit reprezentarea cea mai proeminentă a comunismului din România via Moscova. Apartenenţa la structurile Cominternului, după 1943, Cominformul, le va aduce în primii ani după 1944, beneficii substanţiale în carierea lor politică.

După cum reitera şi invitatul ediţiei – dl. prof. dr. Gheorghe Onişoru – perioada august 1944 – iunie 1952 a fost cea mai densă a disputelor din sânul PCR – PMR. Poziţionări faţă de Moscova şi consilierii sovietici, de atitudinea faţă de liderul partidului, de conexiunile din jocul puterii desfăşurat în cele două planuri, până la moartea lui Stalin. Planul local şi ceea ce venea de la Centru.

Cine nu-şi dădea seama, nu era iute în contra-atac sau abil în repliere, era sortit pieirii. Închisorile regimului nu au fost ocupate numai de opozanţi ai acestuia , ci şi de tovarăşi de drum. Unul dintre ei a fost şi Vasile Luca. Acesta şi-a găsit sfârşitul la Aiud, după un „pelerinaj” prin arestul MAI şi închisoarea Râmnicu-Sărat, bolnav de inimă.

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 7 aprilie 2014:

De ce a căzut acest grup de lideri comunişti ? Fiindcă, precedentul fusese consacrat de Stalin prin exemplul „Marii Terori” (1936-1939) de eliminare a tuturor pretendenţilor şi posibililor pretendenţi la şefia partidului şi conducerea statului. Fiindcă aceasta a fost regula de căpătâi a oricărui lider al unui partid totalitar.

Acuzaţiile aduse de anchetatori ce reprezentau organele de cercetare penală lui Vasile Luca s-au dovedit slabe, uneori puerile, obţinute sub presiune psihică, fizică în cazul celorllalţi arestaţi din acest lot. Acuzaţiile nu au fost susţinute de probe.

Sabotarea planului de reformă monetară a fost acuzaţia care i-a adus lui Vasile Luca după doi ani şi jumătate de instrumentare a cazului, sentinţa de condamnare la moarte, sentinţă ulterior schimbată în închisoare pe viaţă şi mai târziu redusă la 25 de ani.

Din câteva sute de oameni cercetaţi, în final, au fost judecate şi condamnate patru persoane.

Prietenia dintre Vasile Luca, Ana Pauker şi Teohari Georgescu alături de ordinele sosite de la Moscova, după începerea procesului medicilor evrei ai lui Stalin au întărit concluzia criticilor din epocă. Procesul a fost unul eminamente politic şi mai puţin bazat pe dovezi, probe şi respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

În anul 1968, la trei ani de la preluarea puterii de către Nicolae Ceauşescu, acesta a ordonat o altă anchetă, de data aceasta pentru a reabilita grupul considerat trădător cu 16 ani în urmă. Alături de cei trei s-au mai adăugat şi alţii, printre care şi Lucreţiu Pătrăşcanu. O operaţiune de redecorare a trecutului partidului unic înfăptuită de liderul său pentru a motiva noile excluderi şi eliminări ale potenţialilor concurenţi la putere.

Contribuţii editoriale : d-na dr. Cristina Diac, cercetător ştiinţific la Institutul naţional pentru Studierea Totalitarismului despre mariaje şi beneficii politice ale soţiilor de înalţi demnitari comunişti. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Prezentăm şi o galerie de fotografii puse la dispoziţiaa noastră de d-na Cristina Diac, fotografii ce se găsesc în proprietatea Arhivelor Naţionale ale României

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa: http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa : www.romania-actualitati.ro