Regionalizarea: Unde suntem și cum am ajuns aici

Titlul volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României” trimite la o problematică intens disputată în România ultimelor decenii la nivel social, economic, politic și cultural. Dar de fapt, lucrarea are în centru studiul de caz al Moldovei, regiune cu un profil aparte din cauza condiționărilor istorice specifice. Cu toate acestea, procedând astfel, autorii nu restrâng semantica regionalizării, ci dimpotrivă, o clarifică mai bine, dându-i acea doză optimă de particularitate necesară pentru reprezentarea de ansamblu a procesului.

Pe de altă parte, pornind tocmai de la istoricul controverselor iscate de subiect după 1989, autorii se declară conștienți de zona nevralgică de care se apropie. „Dezbaterile din ultimele decenii asupra înţelesului regionalizării au condus la un sentiment de nelinişte în rândul cetăţenilor, în majoritatea lor captivi modelului de gestiune centralizată a teritoriului, ca şi cum apariţia şi (re)teritorializarea regiunilor istorice ar netezi calea unei centrifuge ce ar culmina cu un eşec al naţiunii”, menționează ei în prefață. Dar tot ei precizează că regionalizarea „n-ar trebui să poarte o asemenea încărcătură negativă”, argumentul fiind că apariţia nivelului administrativ regional ar introduce două dimensiuni noi ale guvernanţei teritoriale: una care ţine de „echitate” şi alta reprezentând „etica teritorială”.

„Din perspectiva echităţii, regionalizarea va crea suportul necesar evoluţiei într-o structură supranaţională, precum UE, către o Europă a regiunilor. Din unghiul eticii societale, regionalizarea va permite o mai bună guvernanţă a României, bazată pe principiul subsidiarităţii şi al unei responsabilizări sporite a actului de guvernare”, au scris coordonatorii volumului.

În cartea de faţă, cercetători din domenii ştiinţifice diferite au răspuns, fiecare din unghiul său, la mai multe întrebări: de ce suntem organizaţi într-un fel, şi nu în altul? Împărțirea administrativ-teritorială actuală corespunde nevoilor României? Dar care sunt aceste nevoi? Acoperirea răspunsurilor la aceste întrebări se poate intui din titlurile contribuțiilor:

1. În căutarea regiunii: veriga lipsă în sistemul administrativ-teritorial din România, 1862-1912 (Dorin Dobrincu).

2. Autonomia locală şi reforma administrativă. Repere constituționale (Marius Balan).

3. Autonomia teritorială în Europa - o analiză comparativă a dimensiunilor politice, juridice şi instituționale (Sergiu Constantin).

4. Regionalizarea în România. Obstacole, provocări, oportunități (Dragoş Dragoman).

5. Modele economice în teritoriile aparținând regiunii istorice Moldova. O analiză din perspectivă economică a cauzelor inegalităților în dezvoltarea regională (Mihai Talmaciu).

6. Teritoriu, teritorialitate şi reforma administrativă. Relevanța scărilor geografice (George Turcănaşu).

7. Patrimoniul cultural imaterial moldovenesc de la comunitatea locală la identitatea regională? (Joana Repciuc).

8. Schimbare şi stabilitate în valorile locuitorilor Moldovei: 2005 vs 2017 (Barbu Mateescu).

9. Româna regională: vorbirea moldoveană din perspectivă sociolingvistică (Alexandru L. Cohal).

10. Zona-tampon a României într-un conflict cu Rusia: Moldova în capcana de la Poarta Focşanilor (Mihai Chiper).

Volumul coordonat de Alexandru L. Cohal, Dorin Dobrincu și George Țurcănașu este ilustrat cu o serie de grafice și hărți care contribuie salutar la înțelegerea fenomenelor descrise. Cartea este publicată și în ediție digitală.