Generaţiile noastre „vor folosi din plin inteligenţa artificială în viaţa de zi”

Realizator: În premieră la nivel mondial, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat în unanimitate un set de reglementări în ce priveşte inteligenţa artificială, după negocieri intense cu privire la echilibrul dintre inovare şi securitate. Acordul, intitulat AI Act, stabileşte primele reguli de pe planetă pentru inteligenţa artificială, care trebuie să fie mai sigură şi să respecte drepturile fundamentale în Uniunea Europeană. Comisia şi-a prezentat poziţia în aprilie 2021, dar apariţia în 2022 a Chat GPT-ului american, capabil să scrie disertaţii, poezii sau traduceri în câteva secunde, a provocat urgentarea discuţiilor. Despre toate acestea discutăm imediat cu invitatul Apelului Matinal, rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti, Mihnea Costoiu, fost ministru pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică. Bună dimineaţa!
Mihnea Costoiu: Bună dimineaţa dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!
Realizator: Mulţumim pentru că aţi acceptat să purtăm discuţia. Domnule rector, era nevoie de un astfel de set de reglementări?

Mihnea Costoiu: Aţi început cu o întrebare grea. La şcoală începem cu întrebările mai uşoare, aşa. E greu de spus dacă trebuia sau nu, cred eu. Personal, cred că e nevoie de reglementare în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, însă trebuie să avem în vedere faptul că orice reglementare sau, mă rog, multe dintre reglementări pot să pună un pic barieră în dezvoltarea acesteia. Însă cred sincer şi eu, că e o părere strict personală, deşi discutabil, foarte mulţi specialişti consideră că nu e nevoie de o reglementare în acest moment şi ulterior, dar eu cred că era nevoie de o astfel de reglementare şi e nevoie de atenţie în dezvoltarea inteligenţei artificiale în perioada următoare.

Realizator: Inteligenţa artificială a crescut precum Prâslea din basmele noastre. Dar în ce măsură trebuie să ne temem de anumite riscuri pe care, de altfel, orice nouă tehnologie le-a implicat şi până acum?
Mihnea Costoiu: Aş vrea să, aşa cum aţi spus, aş începe de la finalul remarcii dumneavoastră. Lumea s-a speriat când a venit automobilul, când au apărut combinele şi tehnologia a trebui să se schimbe şi lumea a înţeles. Vă aduc aminte că au fost demonstraţii, să spun aşa, cei care asigurau transportul cu cai au fost, au demonstrat împotriva automobilului la momentul apariţiei acestora, ş.a.m.d., telefoanele mobile, ulterior internetul, ş.a.m.d. Evident, inteligenţa artificială face un pas extraordinar de important. Şi o spun, spun un lucru pe care pe care îl înţelege toată lumea şi anume, că ne face viaţa mai bună, fără doar şi poate, însă este extrem de important să înţelegem ce înseamnă inteligenţă artificială, să înţelegem şi pericolele de care vorbeaţi, dar să înţelegem, pe de altă parte, că este un pas ireversibil. Eu cred că nu ne putem întoarce înapoi şi acest pas extraordinar care reprezintă inteligenţa artificială e un pas care realmente ne va schimba viaţa mult mai mult decât au făcut-o alte tehnologii până acum.

Realizator: Da, este evident că nu ne putem întoarce la poştalionul de altădată. Dar în practică, apropo de aceste reguli ale Uniunii Europene, cum ar putea fi ele implementate? Ca să folosesc un un cuvânt la modă.
Mihnea Costoiu: Inteligenţa artificială este lângă noi de foarte mulţi ani. De peste 50 de ani inteligenţa artificială, într-o formă sau alta, este alături de noi. Creşterea puterii de calcul, disponibilitatea unor cantităţi enorme de date, noi algoritmi au condus la progrese majore în domenii inteligenţei artificiale. Şi evident că a atras atenţia această inteligenţă artificială la nivel global. Gândiţi-vă ce înseamnă viaţa noastră fără, nu ştiu, traducerea simplă, fără "internetul lucrurilor", ca să traduc în română - "internet of things". Adică fără avantajele pe care inteligenţa artificială ni le oferă în viaţa noastră de zi cu zi, medicină, în extrem de multe multe domenii. Este, pe de altă parte, aşa cum aţi spus, inteligenţa creşte ca Făt-Frumos. Dacă mai dau un exemplu cunoscut, ca să mă fac înţeles, dacă ChatGPT, lansat de curând acum câţiva ani, avea o inteligenţă redusă, acum ultima variantă, ultima versiune 4, are o inteligenţă, spun specialiştii, de circa 100 IQ, 100-120 de IQ. Gândiţi-vă că Einstein avea o inteligenţă de 160, 225 sau 230 IQ. Ce va însemna peste şapte luni, opt luni, 10 luni de zile, un an, ChatGPT 5, 6, 7, ş.a.m.d? Vom putea ajunge la inteligenţe de 15.000, de 10.000, de 100.000 de... comparabil... IQ, comparabil cu inteligenţa umană. Şi atunci puterea aceasta de calcul ne va oferi avantaje extraordinare. Putem, cu ghilimele de rigoare, "citi o carte printr-o fişă în câteva secunde" sau avea avantaje extraordinare, cu informaţii care să fie prelucrate, ca să nu mai vorbim de maşini inteligente, poate, mâine, de avioane inteligente, drone inteligente, ş.a.m.d. Toate aceste avantaje vor veni în viaţa noastră în această perioadă, în generaţiile noastre. Nu vor fi aşa, science fiction. De altfel, fac o remarcă: dacă aţi remarcat, în ultima perioadă sunt puţine, din ce în ce mai puţine filme science fiction, pentru că viaţa sau dezvoltarea inteligenţei artificiale au mers mult mai repede decât a putut mintea umană să conceapă. Astfel încât, repet, generaţiile noastre vor cunoaşte inteligenţa artificială şi vor folosi din plin această inteligenţă artificială în viaţa de zi.

Realizator: Da, pentru că lucrurile se mişcă foarte repede. N-au trecut nici 30 de ani de la apariţia celebrului super-computer pe atunci de putere Deep Blue, creat de cei de IBM, destinat exclusiv jocului de şah, iniţial învins de Garry Kasparov, dar în ziua de astăzi, evident, niciun şahist nu poate învinge un astfel de super-computer. Cum vedeţi totuşi, folosirea inteligenţei artificiale în învăţământ?
Mihnea Costoiu: Este o dezbatere la nivel global. O avem şi noi în România. O avem şi noi în Politehnica din Bucureşti această dezbatere. Din ce în ce mai mulţi profesori folosesc sau lasă studenţii să folosească inteligenţa artificială, evident, folosesc ei mai înainte inteligenţa artificială astfel încât să poată evalua corect. Cred că tot acest bagaj de tehnologie trebuie să fie lăsat la liber să fie folosit de studenţi, însă este foarte important să putem folosim în mod inteligent, să zic aşa, această integenţă artificială, astfel încât studenţii, tinerii, să înveţe pe de-o parte, pe de altă parte, să putem şti, să putem face diferenţa între ceea ce produce inteligenţa artificială, ceea ce produce studentul, astfel încât să putem evalua corect studenţii. Am ajuns la această temă pentru că foarte mulţi dintre profesori îşi pun problema: acest referat este al studentului sau este scris de inteligenţă artificială şi studentul nu are nicio contribuţie? Repet, este o dezbatere la nivel internaţional, dar eu cred că... revin cumva la ceea ce spuneam la început, este că ne ferim de inteligenţa artificială cum ne-am ferit de maşini sau de telefon şi până la urmă nu ne putem feri şi va trebui să folosim inteligenţa artificială pentru a ne dezvolta cu toţii.

Realizator: Da, rămân examenele orale, până la urmă, cele mai sigure. Dar mai am o curiozitate, pentru că se vorbeşte de sistemul de gestionare a riscurilor, aşa cum prevede noul regulament al Uniunii Europene. De fapt, omenirea se poate teme doar de un singur lucru şi anume, ca inteligenţa artificială să nu ia decizii de una singură, corect?
Mihnea Costoiu: Fără doar şi poate sunt deja teste relativ deschise, să spun aşa, în care inteligenţa artificială a luat decizii de greşite. Spre exemplu, într-unul dintre testele, care, mă rog, este deja relativ public, să spun aşa, inteligenţa a fost pusă într-un război virtual, să spunem aşa, în care ajunsese să îşi omoare propriul antrenor, pentru că era limitată în a omorî oameni de către antrenor şi numai că aducea puncte... Inteligenţa a reacţionat. Însă revin, aşa cum am spus, este extrem de important să înţelegem inteligenţa artificială şi să o folosim acolo unde ea este foarte utilă şi, fără doar şi poate, reglementări de genul celor amintite de dumneavoastră, adoptate de Parlamentul European, sunt necesare tocmai pentru a limita, să spun aşa, intenţiile negative, să spun aşa, sau intenţiile mai puţin bune ale celor care ar putea folosi inteligenţa artificială împotriva oamenilor.

Realizator: Da, şi cu siguranţă, datele se tot colectează. Mulţumim pentru prezenţa alături de noi, aici, la Apel Matinal Radio România Actualităţi!
Mihnea Costoiu: Eu vă mulţumesc pentru pentru invitaţie! O săptămână frumoasă dumneavoastră şi ascultătorilor!
Realizator: Şi mult succes studenţilor, mai ales că ştim, este o perioadă în care mulţi dintre ei şi-au susţinut examenele, poate vor veni şi altele. Am stat de vorbă cu rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu.