Dan Cîmpean/ DNSC: Inteligența artificială este folosită și în scop malefic

Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează că în ultima perioadă au revenit pe platformele de social media campaniile agresive ce promovează programe de investiții false. Acestea folosesc clipuri realizate pe baza unor tehnici deepfake în care apar, de regulă, persoane cu notorietate, binecunoscute publicului, care aparent girează "oportunități" unice de investiții bazate pe un program ce promite câștiguri rapide.

Invitatul nostru este Dan Cîmpean, directorul DNSC. Surprinzător pentru toată lumea este cât de repede se mişcă escrocii. Pentru că ultimele clipuri video, care arată bine, sunt realiste, îi au în centrul atenţiei pe preşedintele României, Nicuşor Dan, şi pe fostul preşedinte interimar, Ilie Bolojan. Cât de convingător sunt realizate aceste false promovări online?

Dan Cîmpean: Mulțumesc pentru întrebare! Să știți că, din păcate, toate aceste clipuri și aceste imagini sau înregistrări video false sunt extrem de bine realizate. Calitatea este din ce în ce mai bună, iar grupările infracționale reușesc să ne prezinte o imagine, o înregistrare video foarte credibilă. Din păcate, inteligența artificială este pusă în utilizare în scop malefic în astfel de cazuri, și este foarte-foarte important să fim foarte prudenți și să avem mare-mare atenție la tipul de media pe care îl consumăm în mediul online.

Orice ofertă prea apetisantă ridică nişte semne de întrebare

Mai exact, ce atrage atenția? De data aceasta, la ce ar trebui să fim atenți?
Dan Cîmpean: În primul rând, așa cum au spus-o și alte autorități, orice ofertă care este prea apetisantă, prea interesantă, deja ridică nişte semne de întrebare. Ce este cel mai important în cazul unor astfel de mesaje: să fim foarte atenți la ce tip de site-uri web sau ce tip de interacțiune cu cei care prezintă mesajul urmează să avem. În unele dintre aceste cazuri suntem trimiși pe niște site-uri de web care au elemente de contact minimale, în care practic există doar un formular în care suntem invitați să ne includem numărul de telefon, adresa de e-mail, nume, prenume sau și alte date, personale sau de utilizator. Dar foarte interesant este că aceste site-uri au date minimale de contact, deci practic nu știm cine este în spatele lor, nu este niciun un nume de firmă, nicio adresă de contact, nicio adresă de e-mail sau număr de telefon. Și acesta este un mare semnal de alarmă.

Nu știm noi, care nu suntem specialiști; dar cine sunt de fapt atacatorii? I-ați descoperit vreodată, alături de instituțiile abilitate?
Dan Cîmpean: Să știți că tipul acesta de activități, de campanii, de scheme de înșelăciune nu este nou. Dacă ne aducem aminte, acum un an erau campanii absolut similare în care tot imaginea unor personalități publice era folosită, inclusiv din mediul politic până la cântăreți sau fotbaliști. Atacatorii sunt preponderent grupări infracționale multinaționale, care sunt foarte greu de documentat, foarte greu de identificat, mai ales că își schimbă foarte rapid infrastructura. De exemplu, site-urile despre care discutăm acum, care sunt la zi cu aceste oferte neverosimil de bune, sunt site-uri care doar în câteva zile au fost mutate de pe infrastructuri mai întâi din țări ale Uniunii Europene, apoi au trecut prin Rusia, prin Malaezia și probabil în zilele următoare vor fi hostate în diverse state ale lumii. Foarte simplu, pentru că totul e la un click distanță.

Îndrumăm întotdeauna oamenii către poliţie

Bun, și cei care au fost totuși induși în eroare ce mai pot face, în această situație? Unde să se adreseze, eventual pentru a semnala posibile astfel de tentative de fraudă?
Dan Cîmpean: Dacă sunt la stadiul de tentative, noi recomandăm, evident... Directoratul procesează o mare parte din aceste solicitări. Dacă au fost produse pagube materiale, deci oamenii au fost deja înșelați, îi îndrumăm întotdeauna către poliţie, pentru a depune o plângere. Dar sunt și alte organisme, gen Protecția Consumatorului și așa mai departe, care primesc genul acesta de solicitări. Ce este foarte important este că autoritățile vă ascultă, și îi ascultăm pe cei care sunt fie înșelați, fie au sesizat genul acesta de înșelăciune, şi pregătim răspuns coordonat, nu doar la nivel național, dar și în cooperare cu agenții, cu autorități din alte state.

Aceste deep-fake-uri, aceste crocherii, sunt întâlnite pe toate rețelele sociale? Și pe Meta, și pe TikTok... în fine, și pe Google, pe online?
Dan Cîmpean: Absolut toate rețelele sociale sunt canale prin care infractorii propagă tipul acesta de oportunități false, și trebuie să recunoaștem că devin din ce în ce mai buni și din ce în ce mai credibili în a transmite genul acesta mesaje de înșelăciune către utilizatori, către cetățeni.

Ne vine din ce în ce mai greu să discernem reclamele reale de cele false

De regulă, doar credulii cad în plasa unor astfel de păcăleli?
Dan Cîmpean: Să știți că nu, și se datorează în primul rând volumului foarte mare de informații. Deci este de foarte multe ori neatenția care intervine sau cumva oboseala pe care noi, ca simpli utilizatori de mediu online, începem să o resimțim, fiind bombardați permanent cu reclame, cu oferte, legitime sau nelegitime; ne vine din ce în ce mai greu să le discernem pe cele reale de cele false, dacă nu verificăm cu atenție câteva elemente simple.

Apropo de verificat cu atenție câteva elemente simple, unde putem găsi informații suplimentare, dacă este necesar, de exemple de false promovări?
Dan Cîmpean: Evident, eu recomand DNSC. Noi publicăm permanent ghiduri și îndrumare către utilizatori prin care îi sprijinim să detecteze falsurile create cu AI sau să exercite o judecată cât mai robustă în momentul în care navighează în mediul online. Deci recomand cu mare-mare căldură să contactați directoratul sau accesați-ne site-ul de web sau toate canalele noastre de social media prin care publicăm permanent astfel de materiale.

Un pic de atenție ne scutește de foarte multe probleme în mediul online

Dar atacuri în căsuțele poștale - ale fiecăruia dintre noi, evident - există, continuă?
Dan Cîmpean: Există și continuă, iar fenomenul acesta de phishing este unul care ia o amploare constantă, deci creşte de la an la an, inclusiv la nivelul României, undeva în jur de 20%, an cu an. Foarte multe dintre metodele acestea parazite de phishing care ne poluează mailboxurile sunt filtrate, dar, foarte interesant, transmiterea lor pe e-mail cumva devine din ce în ce mai puțin relevantă. De ce? Grupările infracționale au găsit metodele mesajelor directe și ale utilizării canalelor de social media pentru a transmite genul acesta de reclame, de anunțuri, de mesaje privind înșelăciuni. Foarte interesant însă este faptul că putem, ca simpli utilizatori, să le raportăm pe platformele de social media, care - o pot spune foarte direct și deschis - să știţi că fac o treabă relativ bună și elimină destul de prompt genul acesta de mesaje de înșelăciune în momentul în care un număr suficient de mare de utilizatori le semnalează.

Altfel spus, ca să conchidem, la finalul acestei discuții, să rămânem atenți la toate întâmplările pe online, indiferent că ne raportăm la căsuțele poștale sau, evident, la social media. Corect, da?
Dan Cîmpean: Absolut. Riscurile există, să nu fim naivi, dar câteva măsuri foarte simple și un pic de atenție ne scutesc de foarte multe probleme în mediul online.