Fostul ministru de finanțe Adrian Câciu: O să avem inflație cu două cifre la finalul anului, din păcate

Emisiunea: ''Matinal" - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu.

Inflația s-a apropiat de 10%, pe fondul creșterii taxelor și a liberalizării prețurilor la energie. Institutul Național de Statistică raportează scumpiri, de la curent și combustibili, până la alimente, iar specialiștii avertizează că fenomenul va continua.

În acest context, premierul Ilie Bolojan vrea discuții cu retailerii despre eliminarea plafonării adaosurilor la produsele de bază, o măsură contestată însă de PSD. Invitat la "Apel matinal" este fostul ministru al finanțelor Adrian Câciu. Bună dimineața!

Bună dimineața! Mulțumesc mult pentru invitație!

Mulțumim că ați acceptat-o! Așadar, inflația a urcat aproape de 10%; înainte de toate, mai există riscul să continue saltul, creșterea?

Din păcate o să mai avem o continuare a acestei creșteri, pentru că internalizarea prețulor la energie nu s-a încheiat. Undeva - dacă nu ar mai fi alt puseu inflaționist - undeva la final de septembrie, început de octombrie ar fi această, să zic așa, exprimare a efectului creșterii prețurilor la energie. Deci, pentru septembrie, 11, cam acolo suntem, 10 virgulă spre 11%, din păcate.

Plafonarea adaosului la alimente - soluție sau problemă?

Eu zic că este o soluție, pentru că nu e costisitoare pentru bugetul de stat, în contextul pe care îl avem cu deficitul, și este o soluție, mai ales în contextul acestui puseu inflaționist. Cu alte cuvinte, măcar să temperăm, din această perspectivă, pe aceste 17 produse, care, vedeți dumneavoastră, ele sunt de bază, dar sunt și de volum, pentru că foarte multă lume le consumă. Însă temperăm, dacă vreți, efectul asupra inflației, pentru că o creștere a prețurilor și acolo ar acutiza creșterea inflației generale.

Da, o inflație, așa, ca o sinusoidă. Cum vedeți evoluția până la finalul acestui an și, de ce nu, în debutul lui 2026?

Evoluția pe inflație, vreau să vă spun că o s-o avem destul de mare. O să avem inflație cu două cifre la finalul anului, din păcate. Și, eventual, undeva în semestrul 2 al anului viitor o să avem o temperare a inflației, până se sting aceste efecte și se reglează, dacă vreți, de către piață, relația între cerere și ofertă. Problema cea mai mare la inflație nu este numai cifra, care te poate, să zic așa, speria din perspectiva imaginii, ci este încetinirea consumului, pentru că prețuri mai mari înseamnă produse mai puține cumpărate de către om, înseamnă capacitate mai mică a fiecăruia dintre noi de a cumpăra. Asta înseamnă o exprimare mai lentă a ofertei și efectele sunt în lanț. Deci noi va trebui, vrem, nu vrem, să intervenim și anul viitor pentru, pe de o parte, compensarea erodării puterii de cumpărare pentru cei vulnerabi, și sunt destui. Avem 30% din persoane în risc de sărăcie în România, adică nu suntem într-o zonă de confort din această perspectivă, și acolo contează foarte mult orice creștere de prețuri. Pe de o parte, va trebui să intervenim aici, dar va trebui să intervenim și pe partea de inflație generală. De ce? Pentru că, vrem, nu vrem, inflația se vede și în deficitul guvernamental, pentru că sunt costuri care cresc la utilități, automat ai cheltuieli mai mari guvernamentale. Adică ar trebui să vedem lucrurile într-o poză de ansamblu, știți? Că foarte mulți au spus - și de ce fac acest expozeu - foarte mulți au spus: domnule, e inflație, o să vină o serie de venituri bugetare în plus. /Nu/ o să vină, o să vină doar în prima fază venituri bugetare în plus; la a doua fază, în schimb, o să vină costuri mai mari pentru bugetul de stat și, din contră, veniturile se vor diminua, pentru că oamenii nu vor mai avea puterea de cumpărare pe care au avut-o.

Da, ca să sintetizăm, președintele României, Nicuşor Dan, spunea: 10% inflație înseamnă că noi cumpărăm cu 10% mai puțin cu aceiași bani. Dar aminteați mai devreme de barometrul Eurostat, că un român din cinci trăiește în sărăcie severă, faceți parte și din alianța de guvernare. Cum s-a ajuns aici?

Să știți că această cifră este, pare mare când o citești pentru prima dată, dar trebuie să-i vezi și evoluția. Totuși, am plecat undeva de mult mai de sus, adică am avut 38% risc de sărăcie. E foarte complicat să reușești să reduci acest risc de sărăcie, e costisitor și, până la urmă, am reușit să-l reducem. În ultimii trei sau patru ani, dacă nu mă înșel, 1.300.000 de persoane au ieșit din acest risc, dar ei sunt acolo la limită, adică dacă se întâmplă șocuri intră din nou în acest risc, adică nu sunt într-o zonă în care să fi intrat în clasa de mijloc, ca să spun așa, sau să fie feriți de șocurile acestea, care sunt date ori de prețuri, ori de chestiuni de incluziune socială, de lucruri de muncă, adică sunt mulți factori foarte sensibili care pot distorsiona sau interveni și schimba indicatorii, dacă vreți, dacă discutăm abstract, dar este vorba de oameni, este vorba de viața oamenilor și de modul în care ei trăiesc într-o societate.

Spuneam că inflația a urcat aproape de 10%, inflație mare, dar ne temem și de o posibilă criză economică?

Ea trebuie evitată. Primul lucru care trebuie evitat este recesiunea, tehnică și economică, pe care, dacă vreți, ca opinie, parcă am vrut să o generăm, pentru că măsurile acestea luate, înțeleg nevoia de ajustare a deficitului bugetar, dar trebuie făcute foarte echilibrat, pentru că ele acționează prociclic. În ce sens? Ca să explic, noi avem o încetinire a economiei. În momentul în care îți încetinește economia, crescând taxe și reducând consumul guvernamental, ai creat, să zic așa, contextul perfect pentru o contracție economică. A fost destul de dură intervenția, acum ar trebui puțin flexibilizată, din punctul meu de vedere, dar în ce sens? Să nu se înțeleagă greșit. Risipa trebuie eliminată în continuare în cheltuielile publice, dar economia trebuie stimulată. Cum se stimulează cel mai simplu economia? Capital. Dacă vrei să nu ai o presiune pe cheltuielile bugetare, acest capital poate proveni din sistemul bancar. Sistemul bancar are lichiditate, dar, evident, trebuie convins să investească în economie. Cum poate fi făcut asta? Ori prin garanții de stat, care să fie acordate pe lângă creditele de investiții sau de cash flow acordate companiilor, ori prin alte metode, astfel încât să fie partener al revenirii economice. Și acest lucru trebuie făcut acum, în ultimul trimestru, din punctul meu de vedere. Adică terminăm, facem aceste reforme, mai avem reforma administrației publice locale, dar după aceea trebuie să ne, cum să zic, toți să punem umărul și să lansăm, să implementăm o serie de măsuri de stimulare economică, dacă vrem să nu avem o criză.

Frumoasă sintagma, toți să punem umărul. Credeți că se va reuși?

Eu mă refer, să știți când spun, că să nu se înțeleagă greșit, că și așa oamenii au pus umărul mai mult decât trebuia. Noi, politicienii trebuie ... E adevărat, dumneavoastră vedeți foarte multă gâlceavă, dar există și multă frustrare. Toți trebuie să fim uniți și solidari în chestiunea asta și să înțelegem că nu este despre noi, nu este despre cine e mai deștept dintre politicieni, ci este despre economia României, care, dacă nu avem grijă, e destul de fragilă. Să nu uităm, economia României, totuși a supraviețuit, dar nu înseamnă că e puternică, pentru că a trecut prin pandemie, prin criza războiului, criza prețurilor la energie, inflație galopantă anii trecuți. Adică nu e într-o zonă de confort, e fragilă, și să avem grijă să nu o stricăm. Din contră, dacă reușim să fim solidari toți politicienii, să înțelegem că momentul acesta este unul în care împreună, poate și cu mediul de afaceri, cu idei de acolo, să punem umărul, atunci e ok. Dacă nu, să știți că nu văd lucrurile foarte optimist. Dar eu sper, totuși, în rațiunea politicienilor.

Mai mulți ascultători ne-au lansat aceeași întrebare: ce ar însemna pentru România, că nu prea pricepem, aderarea la moneda euro? Deocamdată nu este cazul, din câte am aflat, dar din punct de vedere economic, părerea dumneavoastră?

Vă spun un lucru care poate fi interpretat poate și greșit. Aderarea la moneda euro este un lucru extraordinar când ai o convergență reală la puterea de cumpărare economică a mediei europene. Ce vreau să spun cu acest lucru? Poți să faci aderare la moneda euro scriptică. Bulgaria face o aderare mai mult nominală decât una de convergență reală, dar puterea de cumpărare a cetățenilor din Bulgaria este mult mai joasă decât cea din Croația, Italia, Spania, Germania sau care țări vreți dumneavoastră care au vechime în Uniunea Europeană. Deci, practic, trebuie să ai 100% din media europeană ca putere de cumpărare, vorbim de cetățean, la fel și competitivitatea companiilor trebuie să fie 100% din media europeană ca să poți să nu ai un șoc negativ în momentul aderării. Dar, da, este un proiect pe care trebuie să-l urmăm, și cred că suntem pe drumul cel bun din perspectiva convergenței reale, adică am crescut pe indicatori. Suntem, ați văzut, în regiune, totuși, am ajuns la nivelul Poloniei, ca și putere de cumpărare a cetățenilor. Bine, acum, paranteza de rigoare, dar a apărut puseul inflaționist și...

Da, la noi mai accentuat, la ei...

Așa, dar avem mult de investit în partea de companii și în partea de producție internă. Noi, iar, avem un mare decalaj, avem un deficit de cont curent sau un deficit comercial imens, imens, toată lumea discută despre deficitul bugetar. Deficitul bugetar se poate repara mai ușor decât deficitul comercial. De ce? Pentru că deficitul comercial nu se poate repara decât prin producție internă. Producția internă, ca să o faci, trebuie să ai investiții private. Ca să ai investiții private, e multă politică economică de făcut...

Da, exact, și cât mai mult export și poate mai puțin import, dar...

Exact.

Cu mulțumiri pentru prezența alături de noi.

Mulțumesc mult!

Mulțumim! Invitatul "Apelului matinal" a fost fostul ministru al finanțelor Adrian Câciu./ editor Florin Lepadatu/