Analistul economic Dragoș Cabat: Corectarea deficitului a rămas la fel de urgentă

Emisiunea: "Matinal" - Realizatori: Daniela Petrican, Jean Gavril

Țara noastră riscă să piardă o parte importantă din câștigurile recente - de la credibilitatea internațională și accesul pe piețele externe, până la ratingul de țară - dacă nu corectează rapid deficitul fiscal. Avertismentul vine de la Banca Națională a României și este susținut de guvernatorul Mugur Isărescu, pe fondul creșterii mesajelor economice populiste. România se confruntă în continuare cu un deficit bugetar ridicat, iar datoria externă crește cu aproximativ două miliarde de euro pe lună, potrivit BNR. În același timp, tensiunile din Orientul Mijlociu au deja efecte și asupra economiei locale. Invitat la "Apel matinal" este analistul economic Dragoș Cabat, membru în conducerea CFA România - organizația profesioniștilor în investiții din România. Bună dimineața!

Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!

Mulțumim că ați acceptat invitația noastră! Cât de urgentă este corectarea deficitului și ce se poate întâmpla dacă întârziem?

Corectarea deficitului a rămas la fel de urgentă. Ea este o urgență. Noi ne aflăm în procedură de deficit excesiv la Uniunea Europeană și ne-am angajat în urmă cu câțiva ani, deja cred că doi-trei ani, ne-am angajat să reducem acest deficit. A fost un calendar pe șapte ani. Sigur că nu a fost respectat, pentru că au fost ani electorali între timp, dar acum s-au făcut primii pași, adică în 2025 am reușit să reducem puțin deficitul față de 2024 și în continuare e necesar să rămânem înscriși pe această traiectorie de a reduce deficitul. Încă o dată, am promis lucrurile acestea patenerilor noștri din Uniunea Europeană, și nu numai că am promis, noi suntem la un deficit, a fost de 9, acum a fost de 7; ținta pentru acest an este 6,2, dar este necesar să ajungem la cel mult 3%, așa cum este dorința și, mă rog, cum este indicat la nivelul Uniunii Europene. Și, ca să putem face lucrurile acestea, desigur că trebuie scăzute cheltuielile bugetare, în primul rând și, în al doilea rând, majoritate și venitele bugetare.

Există semnale privind posibili pași înapoi în procesul de consolidare fiscală, în actualul context economic?

Sigur că da; și am văzut foarte clar faptul că guvernul și prim-ministrul Bolojan au venit cu un plan foarte clar de a scădea cheltuielile bugetare după primul pas, cel de creștere a taxei pe valoare adăugată și a accizelor și de mărire a unor taxe în general. Al doilea pas, când s-a încercat al doilea pas, reducerea cheltuielilor bugetare, în special reducerea cheltuielilor în sectorul public central și local, am văzut cu toții că a fost această reticență și această rezistență foarte mare din partea angajaților la stat și din partea politicienilor, de altfel, și atunci s-au amânat aceste procese. Şi acum vedem că până și la buget au fost foarte mari discuții. Din cauza aceasta, de altfel, avem și un buget pe care îl aprobăm abia la jumătatea lunii martie, în loc să fie gata în noiembrie, sau decembrie, sau cel pe târziu în luna ianuarie, cum ar fi fost normal și cum se întâmpla de obicei în toți anii și cum este normal să se întâmple în orice țară din lumea aceasta. Deci există clar semnale că se încearcă o revenire a politicilor populiste care au fost aplicate în ultimii șapte-opt ani și care ne-au adus în această situație, de a avea un deficit bugetar cel mai mare din Uniunea Europeană, dar nu la o marjă mică, ci dublu față de ce ar trebui să fie, dublu sau chiar triplu decât celelalte țări din Uniunea Europeană și mult mai mare decât țările din zona euro. Ca să nu mai vorbim că România ar avea nevoie de un surplus bugetar, dacă dorim să sperăm să reducem datoria publică a României.

Pe de altă parte, guvernatorul Mugur Isărescu avertizează că România ar putea pierde progresele recente. Ce riscuri se conturează?

Riscurile sunt foarte clare și ușor de conturat. În primul rând, ne pierdem, din nou, imaginea față de partenerii noștri europeni, care o să ne privescă cu neîncredere. Sigur că ei au oricând posibilitatea, având în vedere că suntem în procedură de deficit excesiv, să ne reducă fondurile europene, deci banii care ne vin de la Uniunea Europeană, ceea ce ar avea un impact major asupra economiei românești. Apoi mai sunt și agențiile de rating, care, dacă ne văd că tot promitem lucruri și nu ne ținem niciodată de cuvânt, pot să ne scadă ratingul de țară, ceea ce ar însemna că investitorii, o bună parte dintre ei, cei care finanțează datoria publică a României, ar finanța-o mult mai scump sau nu ar mai finanța-o chiar deloc. Și toate lucrurile acestea ar însemna pentru România să se împrumute mai greu, să se împrumute mai scump și acest deficit creat prin aceste politici populiste să nu mai poată să fie finanțat cu ușurință sau ieftin, deci să ne coste mult mai mult să finanțăm acest deficit, și să ajungem tot acolo, la necesitatea de a reduce cheltuielile bugetare.

Dar mai există spațiu pentru măsuri de relaxare economică, precum programe sociale?

În momentul acesta, foarte puțin este acest spațiu, pentru că fiecare măsură de aceasta de ajutorare a unor anumite categorii sociale este necesar să fie însoțită și de alte venituri alternative sau de scăderea altor cheltuieli. Și suntem într-un context complicat, în care cheltuielile militare e necesar să crească, în care deja suntem la minim cu cheltuielile în domeniul culturii și educației, de exemplu, și la sănătate sunt cerințe mari. Sigur că norocul nostru este că, până în acest an, cel puțin și în acest an, avem PNRR-ul. În continuare mai avem programul SAFE, pentru investiții în domeniul militar, deci mai sunt programe, mai sunt bani veniți de la Uniunea Europeană, dar, altfel, pentru oricare dintre aceste măsuri, să le spunem populiste sau de ajutare a anumitor pături ale societății, este necesar să se găsească variante de a finanța respectivele sume sau măcar de a reduce de la alte cheltuieli, ceea ce este o problemă, că nu prea mai ai de unde să reduci.

Spuneți-ne, vă rog, cât de mult pot agrava tensiunile din Orientul Mijlociu problemele economice interne ale României?

Da, întotdeauna, atunci când ai o economie foarte debalansată macroeconomic, așa cum este economia României în acest moment și, ca să nu spunem vorbe goale, să spunem care sunt aceste dezechilibre, deficitul bugetar cel mai mare sau printre cel mai mari din Uniunea Europeană, cea mai mare inflație, de departe, dublu față de următoarea țară ca inflație din Uniunea Europeană și deficitul comercial foarte mare, mult mai mare istoric decât l-a avut România vreodată, ca procent din produsul intern brut, plus faptul că e posibil ca în anul acesta, sigur, la nivel guvernamental, ținta a fost de creștere economică de 1%, dar e posibil să avem recesiune sau o creștere economică foarte apropiată de 0. Deci, în condițiile acestor dezechilibre, orice eveniment la nivel internațional care se întâmplă, eveniment negativ, evident, va avea un impact mult mai mare asupra ta, care ești deja dezechilibrat. Este ca și cum o răceală obișnuită care nu afectează oamenii tineri și sănătoși, o persoană care deja este fragilizată și mai în vârstă, sigur, este mult mai afectată. Același lucru este și la nivel economic.

Da, sperăm să ne ținem de cuvânt, cum spuneați și dumneavoastră, și corectarea deficitului să rămână la fel de urgentă. Mulțumim pentru discuția de la "Apel matinal". Invitat a fost analistul economic Dragoș Cabat, membru în conducerea CFA România, organizația profesioniștilor în investiţii din țara noastră./editor Florin Lepadatu/