Consultantul economic Adrian Negrescu: Nu se mai fac cumpărăturile ca pe vremuri

Emisiunea: "Matinal" - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

Aproape 20.000 de firme din toată ţara şi-au suspendat activitatea anul trecut, conform celor mai recente date publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Cele mai multe au fost din Bucureşti - peste 2.300, dar şi din judeţele Cluj, Iaşi şi Bihor. Braşovul este pe locul al cincilea la acest capitol, cu 827 de afaceri închise în anul 2025.

Şi dacă tot vorbim de statistică, la polul opus sunt judeţele Ialomiţa, Teleorman şi Tulcea, cu puţin peste 100 de firme închise fiecare. Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-au înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor, dar şi în construcţii. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi este consultantul economic şi financiar Adrian Negrescu, manager Frames. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa! Bine v-am găsit!

Bună regăsire! Ce ne spun aceste amănunte, cu aproape 20.000 de firme cu activitatea suspendată?

Ne spun faptul că în mediul economic vânzările sunt o problemă, fiind o mare provocare pentru majoritatea firmelor, mai ales din domeniul comerţului. Altfel spus, companiile nu mai fac vânzările de altădată, iar acest lucru îl putem constata simplu: duceţi-vă în orice hipermarket, în orice supermarket, şi veţi vedea că nu se mai umplu coşurile, cărucioarele ca în vremurile bune. Dimpotrivă, oamenii sunt foarte atenţi la ceea ce cumpără, iar, în ceea ce priveşte achiziţiile, sunt focusaţi pe produsele alimentare de bază, pe lucrurile care contează într-adevăr. Nu se mai fac cumpărăturile ca pe vremuri. Motiv pentru care, bineînţeles, peste tot în toată economia firmele reuşesc cu greu să facă faţă provocărilor, determinate de scăderea vânzărilor, dar şi de accentuarea blocajului financiar. Altfel spus, firmele nu-şi mai fac plăţile la timp. Se întâmplă acest lucru din cauza problemelor financiare, din cauza încasărilor mai mici, motiv pentru care cam toată lumea amână plata obligaţiilor către parteneri, către firmele cu care lucrează, şi s-a creat deja un blocaj financiar, care e undeva la nivel de două, trei luni. Cam asta este media de plată a unui facturi în momentul de faţă.

Dar este un semnal de alarmă sau o corecţie normală într-o economie tensionată?

Eu cred că este vorba de o corecţie în momentul de faţă, pentru că dacă vă uitaţi la companiile de impact din economie, cele care fac cele mai mari afaceri din businessul românesc, acolo s-au înregistrat deja nişte măsuri de corecţie, de restructurare a activităţii; şi-au redus gama de produse, şi-au redus gama de servicii, încearcă să facă faţă acestor provocări generate de scăderea vânzărilor. Acest lucru, din păcate, nu s-a întâmplat mai ales în zona IMM-urilor, acolo unde mulţi dintre antreprenori sunt în continuare optimişti şi nu şi-au luat măsurile necesare de restructurare a activităţii, în aşa fel încât să facă faţă provocărilor. Ce înseamnă o restructurare? Păi, măcar simpla vizită la bancă pentru a avea un... pentru a lua un credit de punte, cum ar veni, un fel de plasă de siguranţă financiară, să ai o limită de bani pe care să o accesezi atunci când, de pildă, partenerul tău nu îţi plăteşte factura la timp, să ai bani cu care să plăteşti taxele la stat, cu care să te descurci să plăteşti salariile. Ei, multe dintre companii nu au făcut chestia asta, au sperat încă în continuare că vânzările vor merge aşa cum au mers în trecut, şi nu s-a întâmplat, motiv pentru care, într-adevăr, avem un număr semnificativ de insolvenţe; şi, pe lângă insolvenţe, pe lângă faptul că multe companii şi-au suspendat activitatea, avem deja câteva sute de mii de companii cu probleme, semn care arată că probabil pe tot parcursul anului 2026 vor fi peste 150.000 de companii care vor fi nevoite să închidă activitatea, mai ales în condiţiile în care, să nu uităm, de la 1 ianuarie, e o problemă mare cu microîntreprinderile. Cine depăşeşte 100.000 de euro cifră de afaceri trece direct, automat, la impozitul pe profit. Şi pentru multe dintre microîntreprinderi asta înseamnă, practic, o creştere a poverii fiscale. Vestea bună e că cei care se încadrează în 100.000 de euro plătesc acum 1% impozit pe cifra de afaceri, nu 3% cât plăteau până nu demult.

Şi cum ar trebui să se descurce un antreprenor apropo de aceste sume, să fie atent să nu depăşească?

Da, să fie foarte atent la ce afaceri face, iar, dacă e într-adevăr să fie nevoit să treacă la impozitul pe profit, să-şi calculeze foarte, foarte bine cheltuielile, să fie foarte atent la leasinguri, dacă are, să încerce să fie mai puţin expus în piaţă. Adică dacă tot dă marfă în regim de credit furnizor, adică dau marfa, tu mi-o plăteşti după o lună, două, trei luni de zile, să fie foarte atent cu cine face afaceri. Cred că acesta este cel mai important lucru, pentru că lanţurile economice sunt extrem de fragile, în sensul că dacă o firmă intră în insolvenţă sau în faniment, din păcate, pe întregul lanţ economic asistăm la o cădere ca un cartel de cărţi de joc, cad unele după altele, date jos de căte compania care a intrat în insolvenţă. Deci să fim foarte atenţi ce facem cu banii, să fim foarte atenţi la măsurile, cum să spun eu, de avarie, despre care vă spuneam, un credit punte, o linie de finanţare, măcar pentru plata salariilor să o ai la dispoziţie, în aşa fel încât să poţi măcar să-ţi plăteşti oamenii cu care lucrezi.

Foarte, foarte multă insolvenţă, dar oare e o febră trecătoare, să-i spunem, sau simptomul unei boli mai serioase în economie?

Nu, e o restructurare normală prin care trebuia să treacă economia, mai ales în condiţiile acestea de criză economică în care ne aflăm. Noi gândiţi-vă că suntem într-un fel de stagflaţie, cu creştere economică aproape de 0%, 0,5%, 0,7%, şi cu o inflaţie care rămâne foarte ridicată, de aproape 10%. Sperăm ca din a doua parte a anului inflaţia să scadă spre 4-5%, măcar din perspectiva efectului de bază, nu vom mai lua în calcul creşterea preţului la energie cu peste 70%, cum s-a întâmplat anul trecut, deci veştile pe zona inflaţie s-au putea să fie pozitive. Dar, cu toate acestea, dincolo de acest lucru, într-adevăr, rămân nişte provocări financiare pe care fiecare este în măsură să şi le gestioneze aşa cum consideră necesar. A face business nu presupune o traiectorie pozitivă tot timpul. Trebuie să fii pregătit pentru eşec. Trebuie să ştii să anticipezi ceea ce se întâmplă în domeniul tău de activitate. Deci nu e un lucru ieşit din comun. Nu ne îndreptăm spre o recesiune, spre o criză economică majoră. Eu cred că mare parte dintre antreprenori se aşteptau la creşterea taxelor, la provocările generate de scăderea vânzărilor, motiv pentru care iată că în continuare, chiar şi în condiţiile creşterii taxelor semnificative din România, economia funcţionează, oamenii fac consum, dar nu mai fac la nivelul din 2024, ca să luăm un an de referinţă.

S-a temperat.

Dar asta înseamnă chiar şi o maturizare a consumului. Oamenii nu mai cumpără cu căruciorul din supermarket, sunt mai atenţi la ceea ce cumpără, şi ăsta e un lucru pozitiv, până la urma urmei, pentru că folosesc banii în alte scopuri.

Să fie 2026 un an de revenire sau ne putem aştepta la şi mai multe suspendări?

Eu cred că vom avea din ce în ce mai multe suspendări, pentru că, să nu uităm, au fost luate nişte măsuri de către Ministerul Finanţelor - salutare, din punctul meu de vedere - menite să scoată la lumină companiile de portofoliu, şi mă refer aici la companiile care nu au nicio activitate, companiile care erau folosite doar pentru speculaţii de ordin salarial. Ei, în momentul în care ai obligat toate companiile din România să aibă un cont bancar, să aibă o casă de marcat, nu se mai intre aşa uşor în insolvenţă cum se întâmpla până nu de mult, cum să spun eu, mediul de afaceri începe să se cureţe. Şi ăsta nu e neapărat un lucru negativ. Va rămâne extrem de important în 2026 ce măsuri luăm pentru a sprijinii economia, pentru a relansa consumul...

Exact, ce ar trebui să facă statul. Ce ar trebui să facă statul, concret?

Păi, în primul rând, să nu mai crească taxele, cred că /acesta/ cel mai important lucru. Şi, în al doilea rând, să vadă cum reuşeşte să rezolve problema inflaţiei. Cred că acolo e o mare provocare, pentru că preţurile la energie, la gaze - ştiţi că de la 1 aprilie se liberalizează şi piaţa de gaze - preţul carburanţilor, toate acestea generează o presiune foarte mare pe mediul de afaceri. Altfel spus, te costă mai mult pe tine în România să produci un bun, indiferent de ce natură, decât pe bulgar sau decât pe polonez. Am ajuns, de exemplu, în situaţia ca de a importa, dacă vă uitaţi în marile magazine, în momentul de faţă veţi vedea roşii din Albania şi Muntenegru, pentru că, în mod paradoxal, acolo s-a susţinut foarte mult producţia în sere, şi la noi nu, motiv pentru care, iată, în momentul de faţă am ajuns să mâncăm roşii albaneze. Ei, deci asta trebuie să facă în primul rând statul; iar, pe de altă parte, să vadă dacă nu există posibilitatea de a lăsa mai mulţi bani în buzunarele oamenilor. Taxele pe muncă, mai ales pe salariile mici, rămân cele mai mari din Europa raportate la venit, şi cred că trebuie să umblăm la un moment dat acolo, să lăsăm mai mulţi bani oamenilor. Sau să luăm o altă măsură care este sănătoasă, din punctul meu de vedere: să creştem valoarea etichetelor de masă, care în momentul de faţă este la 45 de lei, dar cred că ar trebui crescută spre 60-70 de lei, având în vedere inflaţia, în aşa fel încât oamenii măcar să vadă din banii ăştia pe care îi primesc, în baza tichetelor de masă, să reuşească să îşi cumpere ceva în fiecare zi cald, să facă nişte achiziţii pentru masa de zi cu zi.

Nu sunt semne că s-ar ajunge la astfel de soluţii.

Eu cred că se va ajunge. Probabil în primăvară, atunci când şi presiunea socială va fi din ce în ce mai mare, vor trebui luate nişte măsuri de natură socială, în aşa fel încât oamenii să aibă un semnal, măcar, că, dincolo de creşterile de taxe, există şi nişte măsuri de protecţie socială. Am văzut, PSD, USR, PNL şi toate celelalte partide din coaliţie lucrează acum la acest pachet de relansare economică, /multe/ dintre măsurile de acolo sunt salutare. Rămâne de văzut dacă Comisia Europeană va aproba acest pachet, având în vedere că mare parte dintre proiectele trecute acolo au caracterul de ajutor de stat, şi nu ştiu dacă va fi de acord Comisia Europeană pentru a acorda astfel de facilităţi.

Poate aceste măsuri de relansare se vor dovedi ca fiind o trambulină, aşa cum ne dorim cu toţii. Cu mulţumiri pentru discuţia pe care am purtat-o.

Multumesc şi eu! Bună dimineaţa!

Consultantul economic şi financiar Adrian Negrescu, manager Frames, invitatul de astăzi la "Apel matinal"./editor Florin Lepadatu/