„Retragerea Armatei Roşii din România – 60 de ani”

Solomonic, retragerea Armatei Roşii din România a fost un succes al conducerii statului român din epocă, dar şi ca rezultat al schimbărilor de anvergură din sistemul relaţiilor internaţionale de tip bipolar.

Mutaţiile la nivelul conducerii URSS, condamnarea politicii lui Stalin, tentativa de deschidere către o democratizare cu iz populist, dar în cea mai mare măsură, instituirea prin Conferinţa pentru dezarmare de la Geneva - 1955 a politicii de coexistenţă paşnică între cele două blocuri antagoniste au pavat drumul unui efect puţin aşteptat de România.

E bine să reamintim că Armata Roşie a venit în România ca adversar , apoi ca putere învingătoare la finalul războiului şi ca ocupant în perioada postbelică vreme de 14 ani.

În unele cercuri ale istoricilor români cu studii aprofundate, din cercetarea de până acum, ideea cererii pentru retragerea trupelor sovietice din România a venit via China.

Armata Roşie a fost garantul zonei de influenţă sovietică la noi, dublată de o elaborată insinuare în conducerea politică şi economică a ţării, iniţial ca forţă a Comisiei Aliate de Control – autoritatea de ocupaţie oficială în care sovieticii conform înţelegerilor între cele trei mari puteri, deţinea cuvântul sau votul hotărâtor, majoritar – mai târziu, în virtutea obligaţiilor de despăgubire pentru intrarea noastră în război de partea Germaniei şi a ţărilor aliate acesteia.

Aripa cominternistă a partidului unic din România şi consilierii sovietici s-au bucurat de protecţia Armatei Roşii şi a serviciilor sale de informaţii.

Despre prezenţa Armatei Roşii în România se cunoaşte mai puţin prin documente şi mai mult prin istorie orală şi elemente de folclor. Arhivele rămân în continuare ferecate, însă istoricul după cum a afirmat şi invitatul nostru are câteva unelte sau metode alternative de cercetare.

Operaţiunile Armatei Roşii în timpul ofensivei din Moldova – martie-aprilie 1944 şi următoarele luni până la sfârşitul războiului s-au desfăşurat sub un raport numeric copleşitor, între 400 de mii şi 800 de mii de militari, pe front şi în spatele frontului.

Postbelic, până la retragerea lor, sovieticii au avut instalate trupe şi comandă militară în 114 garnizoane de pe tot cuprinsul ţării.

Întreţinerea, transportul, chiria echipamentelor, consumabilele au fost suportate integral de statul român. Chiar şi salariile acestora, chiriile, diurnele şi concediile au fost plătite tot de noi. Unii ofiţeri superiori sovietici detaşaţi în România au avut o soldă de până la 70 de mii de lei pe lună, în condiţiile în care pentru autohtoni, salariile nu depăşeau 400-600 de lei.

Preţul „apărării sau protecţiei acordate” României de Armata Roşie a fost foarte scump.

Unii istorici cu o bogată experienţă de cercetare susţin că Gheorghiu Dej, Emil Bodnăraş şi Ion Gheorghe Maurer au fost în principal artizanii încercării reuşite de a-i convinge pe sovietici să părăsească militar România. Aceştia, în vara anului 1958 aveau efective de puţin peste 25 de mii de militari.

Chiar dacă autorităţile române nu mai pridideau cu gesturile unei prietenii devotate – mii de militari sovietici au fost decoraţi, recompensaţi, oamenii de rând au fost constrânşi să organizeze spectacole de adio, să zâmbească şi să fie amabili, consilierii sovietici la vedere şi agentura sovietică construită încă din perioada interbelică şi-au văzut de interesele lor mai departe, cel puţin până în 1964, când s-a produs oficial desprinderea de Moscova a comuniştilor români.

Desigur, o desprindere cu limitările sale, fiindcă din partea cealaltă, răspunsul a fost pe măsură, până la începutul anilor ‘90.

Contribuţii editoriale : dl. prof. dr. Ion Bogdan Lefter de la Universitatea din Bucureşti despre recrudescenţa represiunii regimului după plecarea Armatei Roşii din România. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO: Istorica, ediţia din 11 iunie 2018 (integral – 29’11’’)

Regia de montaj : Carmen Mustăţea şi Carmen Nicolau

Regia de emisie : Raluca Goga şi Dana Burcea

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro