Ascultă Radio România Actualitaţi Live

"Datoria externă a RSR"

Invitat : dr. Ilarion Ţiu, cercetător istoric

"Datoria externă a RSR"
Preşedintele RSR într-un moment de relaxare. Credit : iiccmer.ro

Articol de George Popescu, 22 Ianuarie 2018, 18:13

Datoria externă a RSR* achitată la 31 martie 1989 a fost de aproape 24 de miliarde de dolari la cursul din epocă.

Mai mult de jumătate din datoria externă privea împrumuturile pe care le angajaseră guvernele din 1972 până la finalul regimului la consorţii de creditori internaţionali privaţi.

Datoria către FMI (Fondul Monetar Internaţional şi BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) a atins 11 miliarde de dolari.

Fondul Monetar Internaţional împrumuta ţările membre cu sume de bani pentru a echilibra balanţa de plăţi ori pentru a compensa pierderi din operaţiuni monetare. Ceea ce numeşte astăzi credite structurale.

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, astăzi Banca Mondială împrumuta statele membre pentru investiţii pe bază de proiecte ( autostrăzi, irigaţii, centrale termice, industria chimică şi petrochimică, s.a.), în general obiective industriale de care avea mare nevoie statul membru.

Împrumuturile aveau termene de rambursare diferite. De cel mult cinci ani pentru FMI, de la 15 la 30 de ani pentru BIRD. Dobânzile, iniţiale au fost mici: 2,5 – 4 la sută.

Ambele instituţii financiare şi-au modificat politica de creditare în funcţie de evoluţiile de pe piaţă şi a unor factori politici.

Polonia şi Cehoslovacia se retrăseseră din FMI în 1954, astfel că România a fost a doua ţară după Iugoslavia care a cerut oficial să fie înscrisă membră în acest club, în ciuda împotrivirii URSS, ţara dominantă în Europa de Est.

În anul 1973 am fost primiţi cu drepturi depline în aceste instituţii financiare.

Conducerea celor două instituţii a încurajat România în primii ani să se împrumute de câţi bani doreşte, nivelul de îndatorare de până atunci fiind de două miliarde de dolari, foarte mic, deci aproape lipsit de riscuri.

Obiectivele industriale construite în cele două decenii au avut parte şi de finanţare din partea statului român sau cum se întâlneşte şi astăzi cofinanţare, în consecinţă dezvoltarea ţării s-a făcut şi cu finanţare internă aşa cum a fost cazul construcţiilor de locuinţe.

Crizele economice ale sistemului capitalist au perturbat într-o măsură plata datoriei externe a României, însă crizele succesive ale petrolului provocate de politica ţărilor OPEC l-a deranjat vizibil pe liderul de la Bucureşti.

În anii ‘70, balanţa de plăţi a României a fost perturbată şi de două evenimente naturale foarte costisitoare: inundaţiile din anii 1970 şi 1975 şi cutremurul de pământ din 1977. Pagubele au fost estimate la două miliarde de dolari fiecare.

Un alt obstacol major a fost incapacitatea economiei autohtone de a recupera banii împrumutaţi prin asigurarea unei producţii constante şi eficiente calitativ la export. O industrie alcătuită ca un lanţ pe orizontală înregistra numeroase blocaje, fie din cauza incompetenţei manageriale, fie din cauza deselor schimbări de politică de dezvoltare făcute de conducerea partidului unic.

Majoritatea obiectivelor industriale construite cu bani împrumutaţi a avut întârzieri la recepţie. Dar au început să producă. În linii mari o producţie care avea şi stagnări din cauza dificultăţilor de a pătrunde pe pieţe consacrate. Dificultăţi ce ţineau de aspectele strategice ale Războiului Rece.

În schimb, România a deschis multe pieţe în ţări din lumea a III-a nedezvoltate sau în curs de dezvoltare, foste colonii ale Marilor Puteri Europene.

După anul 1981, când se resimţea acut criza mondială, România a întâmpinat probleme serioase legate de achitarea tranşelor de credit.

Un debitor care are întârzieri sau nu este de acord cu condiţiile impuse de cel care oferă banii îşi înrăutăţeşte imaginea de bun platnic, astfel că împrumuturile ulterioare se scumpesc proproţional.

Prin negocieri care au durat şi ani de zile, România a convins ambele instituţii de precaritatea situaţiei sale şi a obţinut termene mai relaxante de scadenţă.

Nu la fel s-a întâmplat cu creditorii particulari care au mărit dobânzile la creditele date Bucureştiului, ajungând la mijlocul anilor ‘80 la valori cu două cifre, între 16 şi 20 la sută, adăugându-se desigur şi penalităţi pentru întârziere.

Conceptul „ o ţară fără datorii e o ţară suverană şi independentă” l-a marcat pe Nicolae Ceauşescu, aşa încât acest proiect personalizat a fost pus în mişcare.

În mai puţin de nouă ani, România şi-a achitat toată datoria externă, însă costurile au fost uriaşe. În primul rând, a fost şocul raţionalizării consumului de orice fel. Atât pentru populaţie, cât şi pentru economia RSR.

În al doilea rând, căderea a fost masivă. Moralul populaţiei a scăzut până la limita răzvrătirii, iar economia a pierdut banii pentru propria retehnologizare.

Plata integrală a datoriei externe este simultan şi performanţă şi contra-performanţă. Nici un stat din lume nu a putut duce la bun sfârşit o astfel de povară, cum nici un popor nu ar fi putut suporta ceea ce am suportat noi.

Nicolae Ceauşescu a fost condamnat la moarte şi executat la nouă luni după anunţul oficial de achitare integrală a datoriei externe a RSR, dar întrebările fiecăruia au rămas. Unora li s-a dat răspuns, altora, nu.

*Negocierile și derularea acordurilor de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în perioada 1965-1989”, Editura Leistung Publishing, Bucureşti 2017, 122 pp, varianta electronică

AUDIO: „Istorica”, ediţia din 22 ianuarie 2018 (integral on-line, 38’ 02’’)

Contribuţii editoriale : dl. prof. univ. dr. Ilie Şerbănescu, fost ministru, economist despre punctele slabe ale politicii de restituire a creditelor internaţionale pe care le-a avut România socialistă. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Regia de montaj : Flori Pencea şi Oana Sandu

Regia de emisie : Izabel Jerdea şi Raluca Goga

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiuneaPODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro

 „Spioni în România. Defectori şi cârtiţe”
Istorica 18 Octombrie 2017, 00:21

„Spioni în România. Defectori şi cârtiţe”

Invitat : dl. dr. Alexandru Popescu, istoric şi diplomat

„Spioni în România. Defectori şi cârtiţe”
 „România şi războaiele minţii (1978 – 1989)”
Istorica 25 Septembrie 2017, 23:14

„România şi războaiele minţii (1978 – 1989)”

Invitat : dl. dr. Florian Banu, cercetător CNSAS

„România şi războaiele minţii (1978 – 1989)”
„ Securitatea Statului, o monografie reală”. Partea I
Istorica 10 Aprilie 2017, 23:08

„ Securitatea Statului, o monografie reală”. Partea I

dr. Florian Banu, istoric CNSAS , dr. Liviu Ţăranu, istoric CNSAS

„ Securitatea Statului, o monografie reală”. Partea I
„ Securitatea, o monografie reală”. Partea a II-a
Istorica 08 Mai 2017, 23:11

„ Securitatea, o monografie reală”. Partea a II-a

Invitaţi : dr. Florian Banu, istoric CNSAS, dr. Liviu Ţăranu, istoric CNSAS

„ Securitatea, o monografie reală”. Partea a II-a
România anilor '70. Acumulare şi consum
Istorica 12 Iulie 2016, 01:16

România anilor '70. Acumulare şi consum

Invitat: prof. dr. Emilian M. Dobrescu, secretar ştiinţific al Academiei Române pentru Secţia de Ştiinţe economice, Juridice...

România anilor '70. Acumulare şi consum
„Basarabia 1917-1919”
Istorica 15 Aprilie 2024, 21:56

„Basarabia 1917-1919”

Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric şi istoric al Muzeului judeţean Giurgiu, „Teoharie Antonescu”

„Basarabia 1917-1919”
„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”
Istorica 08 Aprilie 2024, 22:37

„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”

Invitaţi : dl. Alexandru Armă, istoric militar şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor al evenimentelor

„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”
„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
Istorica 01 Aprilie 2024, 22:33

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”

Invitaţi : dl. dr. Ion Constantin, cercetător al INST, dl. prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Suceava, dl. Vasile Ilica, martor...

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”