Ascultă Radio România Actualitaţi Live

"Divizia trădată ( 4 Infanterie)"

Invitat : dl. dr. Constantin Corneanu, istoric

"Divizia trădată ( 4 Infanterie)"
Credit : https://romaniabreakingnews.ro

Articol de George Popescu, 18 Decembrie 2017, 23:40

Prevederile Convenţiei de Armistiţiu dintre România şi Coaliţia Naţiunilor Unite (12 septembrie 1944) cereau autorităţilor române participarea la război, pe frontul de Vest a cel puţin 12 divizii. Noi am propus 38 în speranţa că la Conferinţa de pace se va ţine cont de contribuţia românească.

Pe 7 septembrie 1944, generalul Rodion I. Malinovski, comandantul Frontului 2 Ucrainean, a ordonat subordonarea marilor unități ale Armatei române celei sovietice, fără să precizeze raporturile de drept dintre cele două armate, modalitățile de cooperare în luptă, de asigurare materială, de conducere.

După semnarea Convenției de armistițiu, procesul de integrare a Armatei române sub comandament sovietic s-a adâncit tot mai mult, privând Marele Stat-Major român de orice atribuții operaționale.

Marele Stat-Major a rămas în țară cu atribuții de evidență, completarea pierderilor, instrucția trupelor din interior, ca organ de execuție a dispozițiunilor Comisiei Aliate (sovietice) de Control, ceea ce l-a determinat pe șeful Marelui Stat-Major, generalul de armată Gheorghe Mihail să demisioneze, în semn de protest.

La 15 octombrie, în capul de pod de la Szolnok, realizat de trupele sovietice au început să treacă unităţi din Divizia 4 Infanterie română, care au înlocuit Divizia 409 Infanterie sovietică, aflată în capul de pod.

Divizia 4 infanterie, cu forţele împărţite pe două eşaloane separate prin râul Tisa (6 batalioane şi Divizionul 3 Aruncătoare din Regimentul 10 Artilerie în capul de pod şi 2 divizioane, Divizionul 1 şi 2 din Regimentul 10 Artilerie şi formaţiile de spate la est de Tisa) s-a instalat în apărare pe front larg.

Regimentul 1 Artilerie Grea al Corpului 4 Armată se afla în poziţii de tragere la est de Tisa, în zona Rakoczyujfalu pe liziera de vest şi de sud-est a localităţii. Regimentul avea misiunea să sprijine împreună cu Regimentul 10 Artilerie unităţile Diviziei 4 Infanterie.

În dimineaţa zilei de 19 octombrie, aproximativ două divizii blindate inamice au executat o puternică contralovitură la joncţiunea dintre trupele sovietice şi Divizia 4 Infanterie.


Bateriile Regimentului 10 Artilerie erau dispuse pe malul estic al Tisei la vest de localitatea
Rakoczyujfalu. Divizionul de obuziere a fost încercuit de către autotunurile germane dar tunarii acestui divizion au continuat să lupte cu îndârjire şi să reziste cu bărbăţie.

O fâşie de 3 kilometri neasigurată din pricina unui front prea mare de acoperit de militarii Diviziei 4 Infanterie (30 km lungime) a fost locul pe unde inamicul a ripostat într-un contra-atac care a dezechilibrat serios poziţiile româno-sovietice.

Mare parte din divizie a fost înconjurată, în ciuda ripostei şi a apelurilor disperate pentru ajutor în blindate şi aerian, infanteriştii români au constatat că o rezistenţă fără tunuri anti-car nu poate rezista.

Pierderile au fost mari, mulţi căzând prizonieri la inamic. Comandantul unității, generalul Platon Chirnoagă, a devenit singurul general român căzut prizonier pe Frontul de Vest.

Generalul a fost co-optat în guvernul României din exil, de la Viena condus de şeful Mişcării legionare, Horia Sima, ca ministru de război şi a comandat militarii români căzuţi prizonieri la germani pe Frontul de Vest până la capitulare.

La acuzele extrem de dure ale mareșalului Rodion I. Malinovski, care a acuzat o trădare și trecerea voluntară în masă la inamic, generalul de corp de armată Nicolae Macici, comandantul Armatei 1 române, în componența căreia se găsea Divizia 4 infanterie, a întocmit un raport, în care menționa faptul că începând cu ziua de 19 octombrie, germanii au atacat puternic acest cap de pod cu unități blindate de la V, de la NV și de la Szolnok spre S, pe malul de est al Tisei.

„În aceste condiții sumar descrise, era fatal ca Divizia 4 infanterie, în acest cap de pod de mică adâncime, fără rezerve la vest de Tisa, fără mijloace anticar, fără poduri peste Tisa, era fatal, zic, să nu poată rezista atacului decât 2 zile. (…) Divizia 4 a fost angajată în punctul cel mai expus al Armatei 27 sovietice, fără să se țină seama de oboseala oamenilor sosiți după foarte îndelungate marșuri, fără niciun repaos și fără putință a fi reorganizați”, menționa generalul de corp de armată Nicolae Macici, comandantul Armatei 1 române.

Sovieticii nu considerau România un aliat credincios, după felul în care părăsise alianţa cu Germania. Dovezile privind loialitatea proaspătului aliat nu erau în măsură să îndepărteze suspiciunile.

Suspiciunile au fost alimentate şi de inamic, în special germanii care au speculat îndoielile comandamentului sovietic faţă de noul aliat, România.

De altfel, Germania şi Ungaria se pregăteau pentru o contra-ofensivă care să răstoarne deznodământul aşteptat al cursului războiului în Europa.

Conform unor istorici dintre care dl. Corvin Lupu se detaşează prin , citez:

„ Una dintre cele mai importante acţiuni de rezistenţă de după 23 august 1944 a fost cea purtând numele de cod „Deşteptarea primăverii” („Frühlingserwachen”). Ea a fost iniţiată la începutul anului 1945 şi a constat dintr-un complot antisovietic al unor conducători ai armatei române şi al unor politicieni de la Bucureşti, desigur, cu sprijin masiv din partea Germaniei. În martie 1945, conducătorul Grupului Etnic German, Andreas Schmidt, capturat de sovietici şi anchetat, i-a menţionat ca membri ai complotului pe generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a 4-a române, pe generalul Dumitru Coroamă, fost mareşal al Palatului, pe generalul Enache Borcescu, şef de birou în Marele Stat Major şi secretar general al Ministerului de Război, generalul Vasile Mitrea, fost prefect al Poliţiei Capitalei, generalul Corneliu Dragalina, fost comandant al Corpului VI al armatei române pe Frontul de Est şi guvernator al Bucovinei, generalul Constantin Sănătescu, prim-ministru al României în primele luni după lovitura de stat de la 23 august 1944, generalul Şerbu Lambru, comandantul şcolilor de artilerie din România, generalul Petre Dumitrescu, comandantul Armatei a 3-a pe Frontul de Est şi generalul Radu Korne, comandantul Diviziei Blindate române. Legionarii sperau să atragă în complot şi pe prim-ministrul României, generalul Nicolae Rădescu şi pe subşeful Marelui Stat Major, generalul Ştefan Bardan.

( A se vedea şi http://www.romania-actualitati.ro/drama_unui_general_roman_gheorghe_avramescu-86160 )

Mişcarea de rezistenţă a antrenat un număr de 61 de personalităţi militare, generali, amirali, comandori, colonei, dar şi ofiţeri cu grade mai mici ” şi generalul de brigadă, Platon Chirnoagă, comandantul Diviziei 4 Infanterie a fost acuzat de sovietici că făcea parte din acest complot care urma să întoarcă armata română împotriva Moscovei.

Cert este că Armata Română a luptat cot la cot cu aliatul sovietic până la înfrângerea definitivă a Germaniei şi aliaţilor săi şi a fost mai puţin dispusă la compromisuri care i-ar fi îngreunat situaţia.

AUDIO: Istorica, ediţia din 18 decembrie 2017

Regia de emisie : Adriana Jerdea şi Oana Sandu

Regia de emisie : Dana Burcea şi Monica Zaharia

Următoarea ediţie a emisiunii "Istorica" va fi difuzată luni8 ianuarie 2018.

Ascultătorilor şi invitaţilor emisiunii le urăm Sărbători de Crăciun tihnite, cu sănătate şi noroc,

La mulţi ani !

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiuneaPODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro

Frontul dinaintea Frontului de Răsărit.1941-1944
Istorica 13 Februarie 2017, 22:52

Frontul dinaintea Frontului de Răsărit.1941-1944

dl. dr. Tiberiu Tănase, profesor asociat al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”

Frontul dinaintea Frontului de Răsărit.1941-1944
România: soluţii politice şi militare în cel de-al doilea război mondial
Istorica 28 Iunie 2016, 14:39

România: soluţii politice şi militare în cel de-al doilea război mondial

Invitat: dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric

România: soluţii politice şi militare în cel de-al doilea război mondial
Război pe unde radio. Propagandă şi dezinformare
Istorica 18 Mai 2016, 15:28

Război pe unde radio. Propagandă şi dezinformare

Invitat: dr. Florian Bichir, istoric, jurnalist, membru al Colegiului CNSAS

Război pe unde radio. Propagandă şi dezinformare
 Eroii noştri de la Stalingrad
Istorica 07 Februarie 2016, 01:29

Eroii noştri de la Stalingrad

Invitat: prof.univ.dr.Petre Otu, preşedinte al Comisiei naţionale de Istorie Militară

Eroii noştri de la Stalingrad
Drama unui general român : Gheorghe Avramescu
Istorica 02 Februarie 2016, 01:14

Drama unui general român : Gheorghe Avramescu

Invitat:col. dr. Sergiu Balanovici, istoric şi muzeograf - Muzeul judeţean Botoşani

Drama unui general român : Gheorghe Avramescu
Din viaţa unui paraşutist militar - cpt. Mihail Ţanţu
Istorica 12 Ianuarie 2016, 17:06

Din viaţa unui paraşutist militar - cpt. Mihail Ţanţu

Invitat: dl.col. dr. Mircea Tănase, redactor şef al revistei "Gândirea militară românească"

Din viaţa unui paraşutist militar - cpt. Mihail Ţanţu
Cronica unui an: 23 august 1944-23 august 1945
Istorica 25 August 2015, 04:03

Cronica unui an: 23 august 1944-23 august 1945

Invitat: conf.univ.dr. Marin Badea

Cronica unui an: 23 august 1944-23 august 1945
„Poveștile Unirii. 100 de ani de la încoronararea de la Alba Iulia”
Istorica 01 Decembrie 2022, 00:58

„Poveștile Unirii. 100 de ani de la încoronararea de la Alba Iulia”

Invitaţi: dl. prof. univ. dr. Ioan Scurtu; dl. conf. univ. dr. Ionuţ Cojocaru, cercetător istoric

„Poveștile Unirii. 100 de ani de la încoronararea de la Alba Iulia”