Armistiţiul cu Aliaţii - 12 septembrie 1944

Trei săptămâni de speranţă şi derută, disperare pentru autorii actului de la 23 august, cât şi sacrificii serioase din partea armatei pe front şi a populaţiei aflată sub semnul unei ocupaţii a fostului adversar devenit subit un aliat. O alianţă foarte ciudată în prima parte şi sinuoasă până la finalul războiului.

România trecea în cealaltă tabără după 23 august 1944, însă va plăti scump deciziile a cel puţin zece ani de politică externă, perioadă fructificată prin politica alianţelor colective. Statele mici s-au luptat din răsputeri pentru a-şi menţine independenţa şi suveranitatea în faţa intereselor strategice şi a sferelor de influenţă marcate de înţelegerea sovieto-germană din august 1939.

Armistiţiul din 12 septembrie 1944 a fost primit aproape fără putinţă de negociere, pe fondul unei aşteptări planificate de diplomaţia sovietică şi a speranţelor pe care şi le făcea liderul delegaţiei române, comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu.

În loc de armistiţiu , România s-a trezit în faţa unui intervenţionism în structurile de bază ale statului.Clauze grele ce stipulau punerea economiei şi a resurselor la dispoziţia efortului sovietic de război în contul distrugerilor provocate de forţele Axei pe teritoriul URSS. La toate acestea se adăuga o plată a despăgubirilor de război în petrol, lemn şi minerale în valoare de 300 de milioane de dolari la cursul din 1945, pe parcursul a şase ani. România contribuise la efortul de război în Vest, după datele publicate de Sanday Times şi preluate de Radio Londra la 1,2 miliarde de dolari, valoarea din 1938.

Calculele Aliaţilor priveau capitularea necondiţionată a Germaniei şi mai puţin soarta ţărilor mici din zona de conflict. Negocierile de procentaj din octombrie 1944 dintre premierul britanic Winston Churcill şi Iosif V. Stalin s-au soldat cu rezultatele cunoscute.

Sosirea trupelor sovietice “eliberatoare” apoi staţionarea acestora până în 1958 au lăsat destule “amintiri”, cele mai frecvente fiind legate de comportamentul din cale afară a oricărei convenienţe sociale. În ediţia curentă puteţi asculta şi opinia unui martor din aceea vreme privitoare la acest aspect.

Statutul juridic al negocierii armistiţiului cât şi situaţia celor 150 de mii de prizonieri dintre militarii români capturaţi şi evacuaţi în URSS, între 23 august şi 12 septembrie într-o lungă captivitate, sunt alte subiecte abordate în cuprinsul emisiunii. Aveţi posibilitatea să consultaţi fişierul sonor integral ce este de obicei ataşat fiecărei ediţii.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 12 septembrie 2011

Contribuţii editoriale : d-na Nora Iuga, scritoare despre percepţia locuitorilor Bucureştiului faţă de Armata Roşie de ocupaţie. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Consultant ştiinţific . drd. Olga Sandu

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la adresa : www.romania-actualitati.ro.