22 iunie 1941. În război pentru Basarabia şi Bucovina

Într-o zi de duminică, dimineaţa , la ora 4:45 Germania şi aliaţii săi, printre care şi România au pornit atacul împotriva URSS, germanii pentru a cuceri Rusia Europeană până la Arhanghelsk, în nord și Astrahan în sud. Războiul pentru resurse se dovedea primordial pentru Germania şi însoţea şi justificarea ideologică, înăbuşirea comunismului.

România pleca la război pentru provinciile sale răpite printr-un dictat ce retrasa zonele de influenţă ale Germaniei naziste şi Rusiei bolşevice,în urma Pactului Ribentropp - Molotov semnat la 23 august 1939. România pierduse în acelaşi an 1940, pe lângă Basarabia şi Bucovina şi Transilvania de Nord, cât şi două judeţe din sudul Dobrogei, Caliacra şi Durostor.La cea din urmă avusese loc un transfer de populaţie între România şi Bulgaria.

Bătălia pentru Basarabia şi Bucovina de Nord a impus şi pierderi în vieţi omeneşti, răniţi şi dispăruţi.Patru sute de mii de militari români au fost concentraţi pentru operaţiunile militare alături de Axă. La 27 iulie 1941, întreg teritoriul istoric românesc fusese eliberat.
Până la acest punct atât Conducătorul statului, general Ion Antonescu, cât şi mare parte a politicienilor români căzuseră de acord că eliberarea trecea drept obiectiv al politicii naţionale.

Continuarea războiului alături de germani peste Nistru avea deja partizani şi adversari. Reprezentanţii partidelor tradiţionale - PNL şi PNŢ - combăteau decizia generalului Antonescu şi sprijineau punctul de vedere britanic

Contribuţia românească la campania din Est a fost deosebită prin materialul de război pus în dispozitiv de luptă, cât şi prin dimensiunea jerfei umane. România şi-a îndeplinit promisiunile, în ciuda reticenţelor ori a cursului conflictului, indiferent de starea tehnică a armatelor sale şi a erorilor strategice comise de germani.

Populaţia românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea şi a oferit momente de fraternitate deosebite.

PCR, un partid aflat în afara legilor statului de atunci continua să-şi menţină poziţia enunţată şi anterior , după formarea sa, alături de mentorii de la Moscova şi împotriva propriilor conaţionali.
Marea Britanie şi SUA s-au aflat în poziţie de aşteptare pentru a vedea încotro se îndreaptă România, cel puţin în prima fază a desfăşurării ostilităţilor. America şi Marea Britanie au declarat război României abia către sfârşitul anului, când cancelarul german a comis o altă eroare, de a deschide un front deschis împotriva Statelor Unite.
Aceste sunt cateva premise ale discuţiei din această seară, însă detaliile şi motivaţiile sau răspunsurile întregului demers jurnalistic le puteţi găsi în interiorul ediţiei.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 20 iunie 2011

Contribuţii editoriale :
1. Alexandru Tatomir,99 de ani, refugiat în '44 din judetul Soroca în Romania ( în '51 a fost deportat în Bărăgan) . Vorbeşte despre felul în care-i priveau basarabenii pe soldaţii români.

2. Iuvenale Harabagiu, 79 de ani, refugiat in '44 din Chişinău în România. Impresii despre distrugerile făcute de armata sovietică în Chisinau la momentul recuperăriii de către români .

3.General Dragomir Teodor Gheorghe, 97 ani, comandant de baterie de tragere. A luptat din 22 iunie 1941 lângă Rădăuţi. A luptat în Transnistria. În drum spre Odessa , a întâlnit câmpuri pline de soldaţi români căzuţi . Explică de ce am avut atât de multe pierderi. A fost convins că războiul trebuia dus mai departe de graniţele Basarabiei istorice.

4. General maior Traian Rotaru , 90 ani. A intrat în război în toamna lui '43 când a fost trimis la Odessa. A rămas acolo până în martie '44 , după care a luptat în Basarabia şi-apoi pe frontul de vest. Povesteşte despre relaţia bună cu populaţia locala şi în ce conditii s-a facut retragerea.

Toate convorbirile au fost realizate de Mirela Băzăvan.

Consultant ştiinţific : drd. Olga Sandu

Ne puteţi scrie la următoarea adresă electronică: istorica@ radioromania.ro
sau la adresa de poştă terestră : Radio România Actualităţi, str. gen Berthelot 60-64, sector 1, Bucureşti cu menţiunea "pentru emisiunea Istorica".

Ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet, la adresa : www.romania-actualitati.ro.

Audio: