"PCdR la 23 august 1944"

Aproape că nici nu a contat numărul membrilor de partid. În mai puţin de un an, PCdR (Partidul Comunist din România) ajunsese pe cai mari.

Cea mai mare surpriză a provocat-o când s-a găsit printre iniţiatorii loviturii de stat de la 23 august 1944.

Pregătirea evenimentelor avea să înceapă după jumătatea anului precedent – 1943 – prin purtarea de tratative secrete iniţiate de Palat, susţinute de serviciul contrainformativ al casei regale şi finalizate la mijlocul lunii iunie prin asocierea în Blocul Naţional Democrat (BND) ce reunea alături de comunişti, PNŢ, PNL şi PSD.

Obiectivele acestui cartel opoziţionist clandestin urmărea răsturnarea guvernului, ieşirea din război şi trecerea de partea coaliţiei Naţiunilor Unite. O situaţie similară s-a consumat în Italia care părăsise Axa tot printr-o lovitură de stat, însă consecinţele imediate au fost mult mai grave.

Comuniştii români care activau sub egida PcdR erau arondaţi Moscovei, fiind socotiţi la Centru ca un instrument în favoarea intereselor ideologice şi naţionale ale URSS.

În preajma lui 23 august 1944 în partidul comunist activau două grupări. Una naţională reprezentată de conducerea aflată în închisori cu regim politic şi lagăre, cealaltă grupare se găsea la Moscova formată din exilaţi, pregătită ca la un moment dat favorabil să constituie grupul de forţă pentru preluarea puterii în funcţie de evoluţiile de pe Frontul de Răsărit. Exilaţilor li se mai adăugau şi luptătorii din fotele brigăzi internaţionale roşii din timpul războiului civil din Spania, precum şi membri ai Rezistenţei Franceze.

Cooptarea comuniştilor în acţiunea de răsturnare a guvernului Ion Antonescu a fost realizată la recomandarea stringentă a Aliaţilor, respectiv Centrul de comandă de la Cairo. Reamintim că Aliaţii, anglo-americanii se găseau într-o asociere cu Sovietele de care depindeau purtarea contraofensivei împotriva Axei în sectoarele de front cele mai dificile.

Chiar dacă PCdR nu avea o conducere numeroasă şi înalt educată a profitat de prezenţa lui Lucreţiu Pătrăşcanu, un burghez convertit la comunism ca şi dr. Petru Groza, ambii avocaţi sau jurişti de formaţie, buni organizatori şi combinatori.

De altfel, Lucreţiu Pătrăşcanu s-a aflat în centrul evenimentelor de la 23 august, a beneficiat de dese întâlniri cu Suveranul a adus prestigiu partidului pe care-l reprezenta la fel cum a adus şi avantaje acestuia.

Un rol important l-a avut şi Emil Bodnăraş, sub pseudonimul ing. Ceauşu care conducea un serviciu de informaţii al PCdR şi coordona grupele de şoc sau paramilitare ale partidului, numite mai târziu gărzi patriotice. Tot Bodnăraş este cel care a preluat principalii demnitari ai guvernului Antonescu, ţinut în arest într-o casă conspirativă, iar la sosirea sovieticilor i-a predat acestora pentru transfer şi anchetă la Moscova.

Proclamaţia către Ţară citită de Suveran este în mare parte opera lui Pătrăşcanu. Subsidiar acesteia, primul decret-lege semnat de Suveran aducea PcdR în legalitate şi îi punea în libertate pe comuniştii din închisori.

Desigur, realităţile se opresc aici, iar în următoarele decenii, reprezentarea loviturii de stat a încăput pe mâna partidului unic care a ideologizat notoriu, flagrant şi a falsificat realităţile momentului istoric 23 august 1944.

Colaborarea între comunişti şi partidele istorice a ţinut până la încheierea Armistiţiului cu coaliţia Naţiunilor Unite, recte URSS la 12 septembrie. Luna următoare, comuniştii au ieşit din cartel formând o altă alianţă cu partide de stânga pentru următorul obiectiv politic: cucerirea guvernării şi schimbarea regimului politic şi social prin consultare electorală.

Conform invitatului ediţiei, cel mai câştigat din evenimentele de la 23 august 1944 ca reprezentant al comuniştilor a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej care într-un timp relativ scurt a obţinut şefia partidului şi titularizarea ca ministru în al doilea guvern Sănătescu.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 12 august 2024 (integral)

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Georgeta Ruse

Regia de emisie: Lucian Flencheş și Raluca Goga

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.05 – 02.30.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro