Ascultă Radio România Actualitaţi Live

„O readucere-aminte: Gheorghe Buzatu”

Invitat: dl. Mircea Suciu, fost cercetător istoric, editor şi publicist

Gheorghe Buzatu (1939-2013) Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=718795249458151&set=pb.100039830474995.-2207520000.

Articol de George Popescu, 26 Iunie 2023, 22:11

Superlativele îşi au locul în viaţa istoricului Gheorghe Buzatu. Mai cu seamă când sunt atribuite de cei care l-au cunoscut, dar şi de cei anonimi, cititorii.

Istoricul Buzatu a scris toată viaţa cu un gând sigur. Pentru cunoaştere aprofundată a istoriei ţării sale, dar şi a locului acesteia în lume.

Un efort istovitor, copleşitor, plin de capcane, invidii, însă şi auto-regenerator.

Datorită acestei contribuţii, astăzi ştim mai multe, suntem mai puţin expuşi dacă decriptăm îndeajuns ciclicitatea parcursului evenimenţial în care trăieşte fiecare generaţie.

Gheorghe Buzatu s-a născut la 6 iunie 1939 în comuna Sihlea județul Vrancea, fost judeţul Putna.

După absolvirea studiilor liceale la Râmnicu Sărat în 1956, a urmat cursurile Facultății de Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (1956-1961). În anul 1971, a obținut doctoratul în istorie.

După absolvirea facultății, a lucrat ca cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol” al filialei Iași a Academiei Române (1961-1992), apoi, ca cercetător științific principal I al „Centrului de Istorie și Civilizație Europeană al Filialei din Iași a Academiei Române” (1992-1997).

A fost profesor universitar de „istorie contemporană și relații internaționale” la Universitatea din Craiova, începând din anul 1997. Buzatu a fost profesor consultant la Universitatea „Ovidius” din Constanța.

În paralel, a îndeplinit și funcțiile de secretar științific al Institutului "A. D. Xenopol" din Iași (1975-1990), precum și pe cea de director al Centrului de Istorie și Civilizație Europeană al Filialei Iași a Academiei Române (din 1992).

În iunie 2007, senatul universității Ovidius din Constanța i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa.

În decembrie 2008 „Academia Oamenilor de Știință din România” l-a ales pe Gh. Buzatu ca membru corespondent.

A avut meritul de a fi format şi îndrumat o nouă generaţie de istorici. Conducător ştiinţific al unui număr de 45 teze de doctorat (în majoritate tipărite), i-a încurajat întotdeauna pe tinerii aflaţi la începutul carierei să studieze documentele epocii, să le interpreteze şi să formuleze propriile puncte de vedere.


Membru în Colegiul de redacţie al revistelor, ''Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie ''A. D. Xenopol'' din Iaşi'', ''Moldova'', ''Dosarele Istoriei'', ''Historia'', ''Document'', ''Analele Totalitarismului'', ''Saeculum'', ''Valachian Journal'', ''Analele Universităţii din Craiova'', seria ''Istorie''.


''Gheorghe Buzatu a fost unul dintre cei mai importanţi istorici români, ale cărui contribuţii ştiinţifice au vizat o arie problematică foarte largă. A adus o contribuţie majoră la promovarea istoriei autentice, întemeiată pe documente de arhivă şi susţinerea cu curaj a unor noi interpretări, chiar dacă acestea nu se înscriau pe linia unor 'directive politice' mai vechi sau mai noi'', declara, într-un articol, prof. univ. dr. Vasile Cândea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.


În legislatura 2000-2004, a fost ales senator de Iaşi pe listele Partidului România Mare. A fost vicepreşedinte al Senatului României (2000-2004) şi a făcut parte din Comisia pentru politică externă a Senatului, precum şi din Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (decembrie 2002 - decembrie 2004).


A desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică: 55 cărţi publicate sub nume propriu; 72 volume coordonate sau în colaborare; autor a peste 500 de studii şi micromonografii, articole, eseuri, prefeţe, note ş.a.


Gheorghe Buzatu a coordonat timp de mai mulţi ani prestigioasa colecţie ''Românii în istoria universală'', ce a ajuns la peste 140 de volume.

A colaborat la realizarea volumelor VIII şi IX din Tratatul de Istorie a României (2003, 2008).

Opera (selectiv):

''Războiul Marilor spioni'' (vol. I-II, Ed. Junimea, Iaşi, 1985-1990)

''Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial'' (vol. I-II, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1988-1995)

''România şi războiul mondial din 1939-1945'' (Ed. Majahonda, Bucureşti, 1995)

''Radiografia dreptei româneşti. 1927-1941'' (Ed. FFPress, 1996)

''O istorie a petrolului românesc'' (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998)

''Istoria Românilor în secolul XX. 1918-1948'' (Ed. Paideia, Bucureşti, 1999)

'România şi Marile Puteri (1939-1947)'' (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003)

''Eminescu: Sens, timp şi devenire istorică'' (vol. I-II, Ed. Universităţii, Iaşi, 1988-1990)

''Mareşalul Antonescu în faţa istoriei'' (vol. I-II, Ed. B.A.I., Iaşi, 1990)

''România şi Primul Război Mondial'' (Ed. Empro, Focşani, 1998)

''Discursuri şi dezbateri parlamentare. 1864-2004'' (Ed. Mica Valahie, Bucureşti, 2004)

''Arhive secrete, secretele arhivelor (vol I-II, Ed. Mica Valahie, Bucureşti, 2005)

''Istoria Senatului României'' (Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2004)

''A History of Romanian Oil'' (vol. I-II, Ed. Mica Valahie, Bucureşti, 2004-2006)

''Antonescu, Hitler, Stalin'' (vol. I, Ed. Mileniul III, Ploieşti, 2005; vol. II, Piteşti, 2007; vol. III, Ed. Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008)

''Europa în balanţa forţelor. 1919-1939'' (Ed. Mica Valahie, Bucureşti, 2007)

''România sub Imperiul Haosului. 1939-1945'' (Ed. RAO, Bucureşti, 2007)

''Pace şi război. Jurnalul Mareşalului I. Antonescu, I, 1940-1941'' (Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008)

''Nicolae Ceauşescu - biografii paralele, stenograme, agende, cuvântări secrete, dosare inedite, procesul şi execuţia'' (Colecţia Opera Omnia, Iaşi, 2011).


''Lucrările sale se întemeiază pe documente de arhivă din S.U.A., Federaţia Rusă, Marea Britanie şi evident, din România, pe care le-a studiat cu osârdie de-a lungul a cinci decenii de activitate ştiinţifică. (...). A prezenta istoria adevărată - cu plusurile şi minusurile ei - a fost crezul pe care l-a slujit cu credinţa Gheorghe Buzatu. Pentru adevăraţii istorici, care nu se ruşinează de faptul că sunt români, opera şi viaţa lui Gheorghe Buzatu rămân un preţios reper ştiinţific şi moral'' aprecia, într-un articol, prof. univ. dr. Ioan Scurtu.


Istoricului şi profesorului Gheorghe Buzatu i-a fost decernat Premiul Academiei Române pentru vol. ''România şi trusturile petroliere internaţionale până la 1929'' (Iaşi, 1981); premiul Academiei Române pentru vol. ''Aspecte ale luptei pentru unitate naţională. Iaşi 1600-1859-1918'' (Iaşi, coordonare şi colaborare, 1983); Premiul de excelenţă al UNESCO (1997).


Senatul Universităţii ''Ovidius'' din Constanţa, i-a decernat, în iunie 2007, titlul de Doctor Honoris Causa, iar Adunarea Generală a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România l-a ales, în decembrie 2008, pe Gheorghe Buzatu ca membru corespondent.


Istoricul şi-a lansat, în martie 2010, colecţia Opera Omnia, o colecţie paralelă publicată de editura Tipo Moldova, cele 13 volume pe care le conţine făcând parte din colecţia ''Românii în istoria universală''.


Vicepreşedinte al Comitetului român pentru istoria celui de-Al Doilea Război Mondial (Bucureşti, din 1995).

Membru: Comisia internaţională pentru studiul istoriei relaţiilor internaţionale (Italia)

Comisia pentru istoria celui de al Doilea Război Mondial

Comitetul ştiinţific de organizare a Colocviilor de istorie anglo-române (1979 şi 1983)

Comitetul celui de-Al X-lea Congres Mondial de Istorie, Bucureşti (1980)

Clubul Istoricilor ''N. Iorga'', al Comisiei Române de Istorie Militară

Clubul Asociaţiei Americane de Istorie (1996-1990).

Din 2005, Research Fellow al American Biographical Institute.

Cartea sa, „Istoria secretă a celui de-al Doilea Război Mondial”, publicată, în 1988, la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, deţine recordul de cel mai mare tiraj înregistrat vreodată la noi de o lucrare ştiinţifică din domeniul istoriei (250.000 de exemplare)

Istoricul Gheorghe Buzatu a murit la 20 mai 2013.

La zece ani de la dispariţia sa, dl. Mircea Suciu, cercetător istoric, editor şi publicist, alături de dl. prof. dr. Vasile Buga, cercetător asocial al INST au publicat la Editura „Univers Enciclopedic Gold o culegere de texte şi articole ale emeritului istoric reproduse în original în revista de cultură istorică”Dosarele istoriei” (1996-2007)


Contribuţii editoriale: dl. dr. Sergiu Iosipescu, cercetător ştiinţific gradul I al Institutului Naţional al Patrimoniului cu o rememorare a celui care a fost Gheorghe Buzatu, rostită la evenimentul omagial găzduit de Fundaţia Europeană Tutulescu

Din arhiva emisiunii puteţi reasculta şi ediţiile:

https://www.romania-actualitati.ro/emisiuni/istorica/23-august-1944-id16066.html

https://www.romania-actualitati.ro/emisiuni/istorica/politica-externa-a-romaniei-si-relatiile-cu-blocul-sovietic-id25713.html

la care a fost invitat istoricul Gheorghe Buzatu

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 26 iunie 2023 (integral)

Regia de montaj: Alina Iaurum şi Florina Neda

Regia de emisie: Oana Popescu şi Izabel Jerdea

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
Istorica 01 Aprilie 2024, 22:33

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”

Invitaţi : dl. dr. Ion Constantin, cercetător al INST, dl. prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Suceava, dl. Vasile Ilica, martor...

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
Istorica 01 Aprilie 2024, 10:24

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941

Invitați: Ion Constantin, Mihai Iacobescu, Vasile Ilica.

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
„Povestea unei enciclopedii”
Istorica 25 Martie 2024, 22:28

„Povestea unei enciclopedii”

Invitaţi: dl. prof. univ. dr. Ion Solcanu, preşedinte al Secţiei Istorie-Arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din...

„Povestea unei enciclopedii”
Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
Istorica 18 Martie 2024, 21:46

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)

Invitat: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
„Bucureşti, februarie 1954”
Istorica 11 Martie 2024, 21:33

„Bucureşti, februarie 1954”

Invitaţi: dl. Alexandru Armă, cercetător istoric şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor ocular

„Bucureşti, februarie 1954”
„Prinţesele roşii ale României”
Istorica 04 Martie 2024, 22:08

„Prinţesele roşii ale României”

Invitată: d-na. prof. dr. Lavinia Betea – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

„Prinţesele roşii ale României”
„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
Istorica 26 Februarie 2024, 23:30

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”

Invitat: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS, cercetător ştiinţific

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
Istorica 19 Februarie 2024, 22:23

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”

Invitat: dl. conf. univ. dr. Constantin Buchet, preşedinte al CNSAS

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”