Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: 100% MUZICĂ Miercuri, 11 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

12 Noiembrie 2019
Vizualizari: 605
Comentează add

Specialiștii în comunicare și combaterea fake news recomandă prudență în folosirea platformelor sociale, construite să încurajeze emoțiile, mai ales pe cele negative.

Rețelele sociale încurajează emoțiile negative Rețelele sociale încurajează emoțiile negative  - Conține video

luminita-voinea

De la stânga la dreapta: ALina Bârgăoanu, Anca Țenea și Maria Țoghină

Internetul, motoarele de căutare și  rețelele sociale sunt parte din viața noastră, iar revoluția tehnologică avansează cu o viteză uluitoare.

Tehnologia ne influențează nu numai modul în care comunicăm, ci și fiecare aspect al vieții noastre: de la comandarea  unui taxi sau procurarea produselor alimentare necesare vieții cotidiene, până la alegerea locurilor de cazare, procurarea vacanțelor sau pătrunderea în diferite cercuri de relaționare. Toate acestea le putem rezolva acum on-line.

Fie că realizăm sau nu, opțiunile noastre sunt modificate de tehnologie.

“Acțiunile pe care le întreprindem în mediul digital devin subiectul unor algoritmi, generează date care hrănesc acești algoritmi și toate aceste lucruri dau anumite rezultate. În mediul digital, algoritmul are un obiectiv: stabilește anumiți pași, pentru a ajunge la un scop. Algoritmul este născut din codul scris de o persoană în mediul digital”, a explicat Anca Țenea, cercetător,  doctorand în studii culturale la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii din cadrul Universitătii București, la “Serviciul de Noapte“ cu Maria Țoghină.

Orice acțiune pe rețelele sociale lasă urme

Chiar dacă pare de necrezut, orice acțiune  făcută de un utilizator pe rețelele sociale lasă urme, iar aceste urme ajută la crearea profilului fiecăruia.

“Suntem țintiți ușor pe platformele digitale. Acțiunile noastre ne trasează trăsături. Suntem introduși  în anumite audiențe. Răspundem  unui anumit profil și suntem țintiți cu mesaje diverse despre produse de consum, anumiți politicieni, destinații turistice, etc., susține Anca Țenea.

Practic, observăm că, după o simplă cautare pe Google, cu tema  lifestyle sau fitness, pe conul de Facebook apare în scurt timp un conținut  sponsorizat,  legat de produse de lifestyle sau fitness.

Pentru a putea verifica categoriile în care suntem introduși automat de rețeaua Facebook, putem accesa categoria “Setări generale”, și mai departe subcategoriile  „Publicitate”, „Interesele mele/Categoriile mele” , unde putem alege ce fel de conținut să primim.

„Facebook și Google colectează orice semnal pe care noi îl  transmitem pe aceste rețele: like, dislike și se documentează inclusiv despre prietenii cărora le-am refuzat cererile de prietenie. Orice facem pe platformele digitale beneficiază de o tehnologie care permite documentarea, arhivarea,  inclusiv analizarea acestor date. Pe baza acestui lucru se face un profil. Orice faci pe rețelele sociale lasă o urmă și această urmă ajută la profilarea noastră”, a susținut  prof. univ. Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare din cadrul SNSPA, membră în grupul la nivel înalt constituit de UE pentru dezvoltarea unei strategii în vederea combaterii fake news și a dezinformării în mediul online.

„Principala modalitatea de a ne proteja de haosul informațional este aceea de a avea un comportament digital limitat: să nu ne repezim imediat să dăm like, share, sau să nu comentam, mai ales pe subiecte care ne depășesc. Reteta este ca acest comportament digital sa fie foarte reținut. Senzația că cineva ne poate proteja de haosul informațional este falsă”, adaugă Bârgăoanu.

Tehnologia amplifică emoțiile negative

Platformele digitale așa cum sunt construite, mizează foarte mult pe atenție și pe emoție.

Suntem încurajați să ne expunem emoțiile, iar platformele digitale nu fac decât să ne amplifice răspunsurile emoționale.

„Tehnologia poate amplifica emoțiile în anumite situații. Faptul că suntem expuși la atâtea mesaje de natura emoțională, toate aceste tehnologii urmăresc să ne amplifice răspunsurile emoționale. Dacă ne gândim la toate reacțiile, la termenii pe care îi folosesc platformele de social media, suntem încurajați să ne expunem emoțiile”, spune  Anca Țenea.

Poate că nu am analizat întotdeauna în detaliu comportamentul pe care îl generează aceste platforme,  dar putem observa cu ușurință că ele încurajează mai ales emoțiile negative, cum ar fi furia, mânia și indignarea. Și astfel, emoția devine virală.

„Platformele digitale sunt programate pentru a optimiza emoțiile și pentru a genera reacție. Aceste platforme trăiesc din timpul pe care îl petrecem navigând,  trăiesc din atenția noastră și atunci ele mizează foarte mult pe emoție. Și încurajează mai ales emoțiile negative: frica, furia, mânia,  indignarea. Acestea  sunt sentimente optimizate în algoritmi și transmise mai departe. Ele incurajează dialogul emoțional și nu pe cel rațional. Pe platformele digitale circulă foarte multe emoții, indignări și conținut digital care, pentru a deveni viral, trebuie să mizeze pe emoții. Si astfel emoția se viralizează”, atrage atenția prof. univ. Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare din cadrul SNSPA.

Alfabetizarea tehnologică, o necesitate

Pe fondul exploziei  tehnologiei digitale și al schimbărilor majore  pe care platformele digitale le aduc atât la nivelul societății, cât și la nivelul vieții fiecăruia dintre noi, albafetizarea tehnologică devine obligatorie, încă de la cele mai mici vârste.

În special copiii au nevoie să primească informații despre cum se folosește un telefon mobil în condiții de siguranță, ce înseamnă un cont on-line, o parolă, și ce presupune relaționarea în mediul virtual.

„Alfabetizarea media și tehnologică trebuie făcută pentru toate categoriile de vârstă. Dat fiind caracterul recent al schimbărilor, toate categoriile sociale au nevoie de această alfabetizarea adaptată. Mai ales copiii, care s-au trezit cu telefoanele și tabletele in față și nu își pun probleme: cât de mult se expun, ce înseamnă date personale, care sunt riscurile? Trebuie explicat ce inseamnă un cont on-line, o parolă , furtul de identitate, relaționarea in mediul virtual și în mediul real, hărțuirea pe internet. În Finlanda de exemplu, această alfabetizare începe de la grădiniță”, a punctat Alina Bârgoanu.

Tehnologia, o sabie cu două tăișuri

În momentul apariției tehnologiilor digitale bazate pe motoare de căutare, pe big data sau pe algoritmi a existat o euforie foarte greu de temperat.

Aceste tehnlogiii au produs și o mare dezordine pe plan global. 

„Noile tehnologii au permis Brexit, au produs actuala președinție Trump și alte fenomene cu totul noi. Tehnologiile sunt săbii cu două tăișuri, au produs și o mare democratizare, și o mare participare a cetățenilor la decizia politică, dar și alte fenomene noi, pe care doar le aproximăm”, explică Alina Bârgoanu.

În aceste condiții, distincția dintre lumea reală și lumea digitală este foarte subțire. Mai ales pentru cei care s-au născut în era  digitală.

„Pentru tineri, pentru cei care s-au născut în lumea digitală, aceasta devine lumea reală. Granița dintre virtual și real este una foarte subțire. Evident această situație creează o mare discrepanță pentru că despărțirile, suferința, nașterea  sunt în lumea reală, nu în cea virtuală”, punctează Bârgoanu .

Sfaturile specialiștilor sunt următoarele: gândirea critică, prudența în folosirea rețelelor sociale și alfabetizarea tehnologică ne protejează de dezinformare și de fenomenul fake-news, într-o societate în care distincția dintre lumea reală și lumea digitală a devenit aproape insesizabilă.
 

Video: "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, ediția din 11/12 noiembrie 2019


Etichete rețele socialefake-newsdezinformarealfabetizareplatforme digitalerevoluție tehnologică

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live