România decivilizată: „Spațiul public s-a degradat, iar oamenii de bun-simț s-au retras”

De câțiva ani, România se confruntă cu o scădere semnificativă a încrederii publice în stat, în instituțiile guvernamentale și în liderii politici, fenomen care capătă tot mai multă amploare.

Lipsa de încredere este un proces complex, cu efecte vizibile asupra vieții sociale și economice, de la nivelul comunităților mici – unde se construiau odinioară relațiile de bază dintre oameni – până la cel mai înalt nivel al societății.

România trece printr-un fenomen de decivilizare, caracterizat prin degradarea normelor de conviețuire și erodarea respectului reciproc.

„Deși România a traversat o tranziție economică și instituțională intensă după căderea comunismului, componenta culturală și cea a discursului public au fost mult mai puțin discutate. Am trecut de la propaganda rigidă a comunismului la libertatea de expresie a democrației. Dar libertatea, fără o cultură a responsabilității, poate degenera. Și, în mai mare măsură decât ne place să recunoaștem, a degenerat. Frustrările acumulate în tranziție – inegalități structurale, dezamăgiri repetate, promisiuni politice neîndeplinite, elite percepute ca autosuficiente– se revarsă într-un spațiu public tot mai tensionat. Nu aș spune radicalizat, ci, poate, chiar mai grav: decivilizat”, afirmă Radu Magdin, consultant în comunicare strategică și afaceri publice și CEO al Smartlink Communications.

Contramodele și lipsa de reacție

Apariția în spațiul public a contramodelelor, limbajul degradat, discursul public tot mai încărcat de invective și lipsa argumentelor au afectat încrederea și au schimbat modul de comunicare.

„Când treci printr-o tranziție relativ haotică – iar noi am avut o tranziție foarte haotică în anii ’90, urmată apoi de una ceva mai disciplinată – aceasta a fost susținută de obiective de țară: intrarea în Uniunea Europeană pentru prosperitate și în NATO pentru securitate.

Dar nici nu am intrat bine în UE, în 2007, că a început din nou scandalul. Din momentul în care a dispărut acea foaie de parcurs care ne unea, lucrurile au derapat din nou.

Cred că una dintre cele mai mari greșeli nu ține doar de clasa politică, ci și de peisajul media și de mediul de business. Este o vină colectivă pe care trebuie să ne-o asumăm: faptul că oamenii de succes și de bun-simț s-au retras din spațiul comun”, a explicat Radu Magdin fenomenul de decivilizare în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Recâștigarea respectului, ca valoare a societății

Radu Magdin vorbește despre diferența de valori între generații și despre rolul-cheie al educației într-o societate care trebuie să regăsească respectul ca formă de coeziune socială.

„Ce a văzut un copil care a crescut în anii ’90–2000, față de un copil crescut în anii ’80, cum sunt eu? Eu am prins o etapă în care eram suficient de matur și suficient de influențat de educația familială încât să cred orbește într-un contract social despre care mama mea vorbea când eram mic: ai carte, ai parte.

Și, sincer, acest contract social a funcționat pentru mine, în ciuda tranziției. M-am străduit foarte mult, la fel ca mulți colegi de generație, iar mulți dintre noi am ajuns oameni de succes, pentru că am muncit și am crezut în ideea că educația este esențială.

Nu înseamnă că toți aveam coroniță la școală, dar aveam cultura muncii și o dorință foarte puternică de a reuși”, spune el.

După anii 2000, însă, au început să apară contramodele, iar societatea a început să-și piardă reperele sănătoase în materie de competență, muncă, respect și familie.

„Cred că la capitolul respect am pierdut mult, inclusiv față de meseriile de bază care țin societatea în echilibru. Respect față de învățător, față de medic – un respect fundamental”, a punctat Radu Magdin.

Un nou contract social

Dincolo de climatul social și politic tensionat și de efectele economice, instituționale și generaționale, degradarea spațiului public are și o altă consecință majoră: exodul românilor peste hotare.

Radu Magdin spune că este nevoie de un nou contract social și de o restaurare a respectului pentru munca onestă.

„Exodul acesta – nu doar de creiere, ci și de brațe de muncă de care economia are nevoie – nu se va opri cu adevărat până când nu reglăm atmosfera din această țară.

Atmosfera înseamnă un nou deal, un contract social. Înseamnă sentimentul pe care îl are un tânăr care merge la liceu sau la o școală profesională, faptul că pașii făcuți în educație îi oferă un viitor și că este respectat în această țară.

Avem nevoie de o restaurare a respectului pentru muncă, pentru muncă onestă”, spune acesta.

Nevoia de modele în societate

Un mesaj puternic de implicare din partea mai multor categorii – public, politic și mediul de business – și nevoia de modele pozitive în societate ar putea fi soluțiile pentru ieșirea din criza de încredere pe care România o traversează.

„Cred că avem nevoie de o poziție puternică astfel încât și guvernarea să devină mai bună. Eu cred într-un cerc virtuos al creșterii standardelor și al concurenței, nu într-un cerc vicios.

Nu trebuie să transformăm competiția într-un concurs despre cine devine mai vulgar sau mai incompetent. Nu acesta este modelul și nu așa se conduce o țară.

Trebuie să începem să vorbim despre România în termeni de excelență și reușită, chiar și în context de crize. Dacă nu ne setăm pe ideea de reușită, vom ieși mult mai greu din crizele actuale”, spune Magdin.

Primii pași spre recivilizare

Întrebarea despre cum ar putea avea loc recivilizarea – nu la nivel de predici, nostalgii sau cenzură – are un răspuns care presupune eforturi pe mai multe paliere: politic, educațional, mediatic și cultural.

Politicul ar trebui să schimbe standardele de comunicare, sistemul educațional să introducă dezbaterea ca practică școlară, mass-media să revină la standarde profesionale, iar cultura să creeze punți între oameni,Radu Radu Radu M acolo unde celelalte domenii nu reușesc.

„Cred că nimic nu civilizează mai mult o țară decât anumite concerte de calitate, o discuție cu actori, prezența la teatru sau la operă.

Trebuie să mergem mai mult și în teritoriu, să vorbim cu oamenii. Împreună putem găsi energia colectivă pentru a trece peste această perioadă.

Recivilizarea înseamnă recrearea încrederii între comunități și oameni care fac un pas în față. Cred în rolul pedagogic al cinematografiei, al muzicii, în energia culturii pop.

Trebuie să ne întoarcem și la ceea ce practicam bine în anii ’30: mecenatul. Există deja mecena pentru mai multe proiecte, dar cred că este loc pentru mai mulți și pentru o creștere a mecenatului, atât cantitativ, cât și calitativ.”

Încrederea în noi înșine, primul pas pentru depășirea crizelor

Restabilirea încrederii în forțele proprii și un mesaj de mobilizare pot face tranziția mai ușoară spre o societate mai responsabilă.

În mesajul final transmis la Serviciul de noapte, Radu Magdin îi încurajează pe oameni să aibă încredere în ei înșiși și să transmită această atitudine și celor din jur.

Pentru cei care nu și-au câștigat încă această încredere, soluția ar putea fi inspirația din exemplele unor persoane pe care le consideră credibile și de succes.

În opinia sa, este important ca fiecare să își construiască propriile reușite, chiar și prin „victorii de etapă”, care pot oferi energia necesară pentru a merge mai departe într-un context dificil.

„Dacă noi nu facem acest lucru pentru noi înșine, este foarte puțin probabil ca în lunile următoare să apară personaje providențiale care să rezolve problemele în locul nostru”, subliniază acesta.

Totuși, el atrage atenția că efortul individual, combinat cu mobilizarea colectivă, poate accelera depășirea momentelor de criză. Dacă suficient de mulți oameni – din politică, mediul de afaceri sau societatea civilă – se implică și susțin inițiative constructive, România ar putea depăși dificultățile mai rapid decât se estimează.

„Nu suntem singuri în această bătălie, iar dacă reușim să ne mobilizăm, am putea ieși din crize mult mai repede – poate într-un an sau un an și jumătate – mai puțin afectați și cu mai mult respect unii față de alții”, concluzionează acesta.