Drepturile femeilor, între regres global și realități dure. „Ne aflăm într-un asalt asupra drepturilor femeilor”

În România, anul trecut, 59 de femei au fost ucise de către cei care ar fi trebuit să le protejeze – partenerii lor.

În Europa contemporană, violența și inegalitatea nu au o singură formă. Ele se manifestă diferit, în funcție de contextul social, statutul economic sau apartenența etnică și religioasă.

Într-un centru de sprijin din România, o femeie spunea recent: „Nu am plecat mai devreme pentru că nu știam că există o viață fără frică!”.

Este o realitate care nu apare întotdeauna în statistici, dar care definește experiența multor femei.

În acest context, discuția despre drepturile femeilor și egalitatea de gen trebuie să depășească nivelul discursului public și să se transforme în obiective și priorități reale pe agenda decidenților și a instituțiilor cu atribuții.

În caz contrar, fenomenul violenței domestice riscă să scape de sub control.

Asaltul asupra drepturilor femeilor la nivel global

Experta Fatma Yilma atrage atenția asupra unui „asalt asupra drepturilor femeilor”, vizibil în ultima perioadă la nivel global, pe fondul ascensiunii curentului iliberal.

Agenda internațională privind drepturile femeilor traversează, în prezent, o perioadă extrem de dificilă, aflându-se într-un moment „mai mult decât critic”.

„Ne aflăm într-un fel de asalt asupra drepturilor femeilor, odată cu afirmarea acestui curent iliberal, iliberalismul, așa cum îl numim. Și nu e vorba numai despre un anumit stat, ci de un curent care bântuie cam peste toate statele lumii. Și asta ne aduce aminte că niciun drept câștigat al femeilor nu rămâne câștigat pentru totdeauna, că întotdeauna trebuie să rămânem în stare de veghe, pentru că, iată, pot fi momente în care ne putem întoarce la început sau chiar mai jos de început”, a afirmat Experta Fatma Yilmaz, invitată la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Experta Fatma Yilmaz a studiat istoria la Universitatea Azad din Iran, apoi a continuat cu relații internaționale și studii europene la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București, precum și cu studii aprofundate la SNSPA, în cadrul masteratului „Gen, Politici și Minorități”.

Un alt aspect îngrijorător evidențiat de ea este impactul conflictelor internaționale, care transformă femeile în victime sigure, dar și ascensiunea iliberalismului, care aduce cu sine „zorii unui anumit radicalism”.

„Femeile, atunci când sunt conflicte internaționale, sunt primele și printre cele mai numeroase victime. Atunci când deciziile sunt luate de bărbați, cele care suferă și plătesc prețul acestor decizii sunt întotdeauna femeile, fără a se ține cont de dorințele lor. Apoi, curentul iliberal înseamnă și zorii unui anumit radicalism, de la zona religioasă până la cea politică, iar orice formă de radicalism are un prost obicei: începe cu interzicerea anumitor drepturi ale femeilor”, spune Fatma Yilmaz.

În acest context, momentul actual ar trebui să determine o mobilizare colectivă.

Nu doar femeile sunt chemate să acționeze, ci și instituțiile și aliații lor, pentru că „și bărbații au de pierdut în momentul în care noi ne pierdem drepturile”.

Educația, punctul de plecare pentru schimbare

Problemele legate de drepturile femeilor nu diferă semnificativ între regiuni, fie că vorbim despre Europa de Sud-Est sau despre contextul global.

„Nu știu dacă există foarte multe deosebiri, cred că problematicile sunt identice”, spune profesorul universitar Ramona Mihăilă, în direct de la New York, unde participă la dezbateri organizate la ONU.

Soluția esențială este educația, idee care revine frecvent în aceste discuții și nu aparține doar mediului academic.

„Totul stă în educație. Nu sunt singura care spune acest lucru, o repetă foarte mulți participanți și oameni care înțeleg că baza trebuie construită încă din clasele primare, apoi la liceu și mai târziu în spațiul academic”, adaugă Ramona Mihăilă.

În România, la nivelul întregului sistem de învățământ, există puține programe dedicate, iar în mediul academic doar două universități oferă programe axate pe egalitatea de gen. Cu toate acestea, situația este mai bună decât în alte țări din regiune.

„România se poate lăuda cu două programe de masterat, spre deosebire de Serbia, Slovenia sau Bulgaria, care nici măcar nu a ratificat Convenția de la Istanbul, sau Ungaria, unde aceste studii există doar ca anexe”, spune Ramona Mihăilă.

Implicarea Organizației Națiunilor Unite este esențială în echilibrarea acestor inegalități de putere, iar oficialii estimează că până în 2030 ar trebui să aibă loc schimbări semnificative.

De ce este atât de greu să pleci dintr-o relație abuzivă

În medie, o femeie încearcă de mai multe ori să plece înainte de a reuși definitiv.

Statisticile arată că o femeie pleacă și se întoarce într-o relație abuzivă, în special cu violență fizică, între șapte și nouă ori înainte de a lua decizia finală.

Printre cele mai puternice obstacole se numără normele sociale și presiunea familiei.

De la teama de judecata publică până la lipsa sprijinului celor apropiați, femeile sunt adesea prinse într-un cerc al rușinii și al obligațiilor.

„Suntem învățați din prima zi a vieții noastre ce spune lumea. Sunt părinți care nu acceptă ca o femeie să plece dintr-o relație, mai ales în mediul rural, din cauza fricii de judecata celorlalți”, spune Fatma Yilmaz.

La acestea se adaugă dificultățile materiale și responsabilitățile zilnice, mai ales atunci când sunt implicați copii.

Chiar și atunci când există sprijin instituțional sau din partea societății civile, sentimentul de izolare și, mai ales, de frică persistă.

„Oricât de mult am convinge că statul și instituțiile sunt alături de ea, victima trăiește întotdeauna cu o frică: aceea că este singură în fața unei situații cu totul excepționale”, au subliniat invitatele emisiunii.

Printre soluțiile discutate se numără eliminarea disparităților dintre mediul rural și urban și implicarea autorităților la nivel central și local – poliție, școală, primărie, biserică.

„Legislație avem. Aplicarea ei este marea problemă. Femeile care au avut curajul să plece din astfel de cercuri ale violenței sunt, de fapt, supraviețuitoare. Și nu doar ale morții, ci ale propriului destin”, au conchis invitatele Serviciului de noapte cu Maria Țoghină.