EXCLUSIV Conferința "Fake news – un pericol la adresa democrației"

Analiza riscurilor pe care le implică dezinformarea pentru sistemul democratic a fost abordată de specialiști de prestigiu din mediul universitar, politic, jurnalistic și cibernetic, între care amintim: prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, expert în cadrul Grupului la nivel înalt al Comisiei Europene pentru combaterea ştirilor false, autor al cărții ”#Fakenews. Noua cursă a înarmării”; conf. univ. dr. Antonio Momoc, director al Departamentului de Antropologie culturală şi Comunicare – Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea din București; jurnalistul Ion M. Ioniță, senior-editor al ziarului ”Adevărul” şi redactor-şef al revistei Historia”; deputatul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților; europarlamentarul Ramona Mănescu și Cristian Lungu, specialist în securitate cibernetică.

Distincția de bază nu este cea adevărat/fals, ci realitate/irealitate

Când vorbim despre dezinformarea digitală trebuie să avem în vedere foarte mult conținut vizual si auditiv. Foarte diferit față de consumul clasic de televiune este faptul că pe plaformele sociale nu avem niste genuri jurnalistice clare si nici o ordine cronologică, ci un flux constant neîntrerupt.

“Vorbim despre opinii, interpretări, linsaje. Totul pigmentat cu caricaturi, filme, colaje, discursul verbal” - atrage atenția prof. univ. Alina Bârgăoanu.

Când vorbim despre mediul digital lucrurile se complică deoarece platformele sociale permit ceea ce se cheamă “fake amplification”, adică amplificarea de natura tehnologică.

“Toate lucrurile, fie ca este vorba de opinii sau interpretări, pot fi amplificate prin apeluri la conturi false, fabrici de linkuri, scriitori de fake news, există companii care tranzacționează numărul de likeuri. Acestea sunt tehnici de marketing, își au originea în zona comercială, după care au ajuns in zona politică și au ajuns să fie folosite de toți actorii” a mai spus Bârgăoanu.

Inamicii anonimi și fața nevăzută a unui simplu “like”

În mediul digital avem de-a face cu inamicii anomini – numiți astfel de prof. univ. Alina Bârgăoanu pentru că nu știm cine se află în spatele calculatorului.

Pe platformele sociale operează algoritmii – și la Google și la Facebook. Astfel, dacă se generează un număr suficient de like-uri, algoritmii de căutare percep acest lucru ca pe un semn de popularitate, lucru care se va propaga în continuare.

Trebuie să înțelegem faptul că, față de consumul clasic media prin radio și televiziune, comportamentul digital este un factor esențial de amplificare a continutului, a subliniat în cadrul conferinței prof. univ. Alina Bârgăoanu.

Liberul arbitru, înlocuit de algoritm

Tot comportamentul nostru digital se transformă intr-un profil digital care este folosit pentru a fi țintiți cu informații care corespund profilului respectiv, a mai afirmat Alina Bârgăoanu.

Situația din România

România este pe modelul Belgia, deoarece avem de-a face cu o polarizare extremă, inclusiv a piesajului media si a ecosistemului informațional.

O eventuală reglementare privind mediul digital e imposibil e făcut fără o solidaritate din partea breslei jurnaliștilor.

Fake news nu au nimic de-a face cu jurnalistii. Originea fenomenului are de-a face cu explozia instrumentelor digitale. Contracarea fenomenului nu se poate face fără identificarea unor slăbiciuni structurale, cum ar fi temele tabu și lipsa consensului pe teme fundamentale.

”Europolis – platformă de promovare a valorilor europene și democratice – propune societății românești o campanie de conștientizare a pericolelor pe care le implică dezinformarea în epoca digitală, la adresa alegerilor libere, a democrației funcționale și a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. România este, geopolitic și ca expertiză, în prima linie a frontului anti-fake news.
În special în contextul anilor electorali pe care societatea românească îi traversează se impune o acțiune de informare și sensibilizare la scară largă a publicului românesc în legătură cu vulnerabilitățile existente și acțiunile întreprinse, precum și cu responsabilitățile ce revin autoritaților, specialiștilor, dar și jurnaliștilor. Combaterea fake news nu este doar obligația specialiștilor, ci și datoria cetățenilor. Fake news reprezintă un fenomen care ne amenință pe toți”, consideră Horia Blidaru, moderatorul conferinței și coordonatorul Europolis.

Între temele dezbătute s-au regăsit: Fake news - un pericol dovedit; Deprofesionalizarea presei. De ce unii răspândesc știri false?; Pot noile tehnologii să detecteze fake news?; Impactul dezinformării asupra alegerilor europarlamentare – eficiența măsurilor Comisiei Europene; Dezinformarea – componentă a războiului hibrid.

La conferință au participat și studenți în Jurnalism, Comunicare și Sociologie de la Universitatea din București și Școala Națională de Studii Politice și Administrative.