Radio România Actualități și Sportpartner vă îndeamnă la mișcareRegulamentul concursului "Relaxare la Jupiter"RRA îşi completează echipa de colaboratori din județul PrahovaPostul public de radio din Ucraina, transmis și pe site-ul Radio RomâniaRadio România Actualități și Sportpartner vă îndeamnă la mișcareREGULAMENTUL CONCURSULUI „Radio România Actualităţi vă invită la lectură”Radio România Actualităţi, cel mai ascultat radio din RomâniaRegulamentul concursului din cadrul emisiunii "MATINAL"- Odihnă şi relaxareRegulamentul Concursului din cadrul emisiunii "Între Prieteni"Certificatul digital COVID. Care sunt pașii pentru obținerea documentului
.jpg)
O descoperire sugerează faptul că ciuma ar fi decimat triburile europene la sfârşitul Epocii Pietrei, în ceea ce probabil a fost prima pandemie majoră din istoria omenirii.
O tulpină necunoscută a bacteriei ce provoacă ciuma a fost descoperită într-un mormânt vechi de 5 milenii, din Suedia.
Cercetătorii au descoperit cea mai veche tulpină a temutei bacterii Yersinia pestis, microorganismul responsabil de poate cea mai temută boală cu care s-a confruntat vreodată omenirea - ciuma, conform unui studiu realizat la Universitatea Aix-Marseille din Marsilia, Franţa, potrivit Agerpres.
Această descoperire sugerează faptul că ciuma ar fi decimat triburile europene la sfârşitul Epocii Pietrei, în ceea ce probabil a fost prima pandemie majoră din istoria omenirii.
Noua descoperire are şi potenţialul de a rescrie o parte importantă din istoria europeană timpurie.
Cercetătorii au descoperit tulpina necunoscută a bacteriei care provoacă ciuma în rămăşiţele unei femei în vârstă de aproximativ 20 de ani.
Conform datării cu carbon aceasta a murit în urmă cu aproximativ 4.900 de ani, în Neoliticul Târziu.
Prin compararea materialului genetic al bacteriei descoperite în sit cu cel al bacteriei Yersinia pestis cunoscute, cercetătorii au ajuns la concluzia că această formă veche a bacteriei este înrudită îndeaproape cu cel mai recent strămoş al bacteriei actuale ce provoacă ciuma.
Oamenii de ştiinţă au emis ipoteza că această tulpină bacteriană s-a desprins de alte tulpini de Yersinia pestis în urmă cu aproximativ 5.700 de ani.
Noua descoperire contrazice o teorie mai veche privind modul în care se răspândea ciuma.
Acum aproximativ 5.000 de ani populaţiile din din stepele Euroasiatice au început un proces migrator, înaintând în Europa în mai multe valuri majore, dislocând sau asimilând populaţiile de agricultori din Neolitic care populau Bătrânul Continent în acea perioadă.
Studii mai vechi sugerau că migratorii proveniţi din stepe au adus ciuma cu ei, distrugând pur şi simplu aşezările umane pe care le-au întâlnit în cale.
Tulpina de bacterie identificată în mormântul din Suedia sugerează însă că această boală era prezentă în Europa înainte de începerea acestui proces migrator.
Acum, o nouă teorie susţine că ciuma a apărut prima oară în aşa-numitele mega-aşezări umane, ce numărau între 10.000 şi 20.000 de locuitori şi care au existat pe continentul european acum 5 - 6 milenii.
În aceste mega-aşezări, de până la 10 ori mai mari decât aşezările europene anterioare lor, "oamenii trăiau laolaltă cu animalele domestice şi păstrau hrana la un loc, totul în contextul inexistenţei măsurilor de igienă.
Este un exemplu de manual de situaţie care poate duce la apariţia unor noi germeni patogeni periculoşi", a precizat Simon Rasmussen, biolog de la Universitatea din Copenhaga şi participant la studiu.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
