Domniile lui Vasile Lupu şi Matei Basarab

Chiar dacă domnitorii Moldovei, Vasile Lupu şi Matei Basarab în Muntenia nu au opus rezistenţă la vedere împotriva Sublimei Porţi, acţiunile lor politice autonomiste au adus stabilitate politică şi economică ţărilor lor.

Climatul politic european era dominat de conflictul de 30 de ani, în Asia se purtau războaie între Imperiul otoman şi perşi.

Condiţii prielnice pentru bună guvernare în plin Ev mediu românesc.

Să nu uităm de legăturile pe care ambele state româneşti le-au avut cu ţările creştine. Domnitorul Matei Basarab a excelat în acest sens.

Domnia lui Vasile Lupu s-a dovedit a fi rodnică pentru mediul ecleziastic, construcţia de biserici şi donaţiile au fost o constantă a administraţiei sale.

Limba română - poate succesul cel mai evident al domniei - a fost proclamată drept limba oficială a Moldovei. Atât în cancelarii, cât şi în biserică. Şi în Ţara Românească s-a procedat similar.

Mai mult, după un model grecesc, domnitorul Vasile Lupu a insistat pentru introducerea unui cod de legi care să ordoneze, disciplineze şi să pună în funcţiune un mecanism de autoritate domnească prin spriritul şi litera legii, atât pentru boieri, cât şi pentru plebea ţării.

Legi pentru pedepsirea delictelor civile şi penale în materie de divorţ, moşteniri, proprietate, cât şi fapte criminale: viol, ucideri, furt, omoruri.

Exemplul domnitorului Vasile Lupu a fost urmat îndeaproape şi în Muntenia de Matei Basarab.( “Pravila mică” - 1640 şi “Îndreptarea legii” - 1652, Târgovişte)

Relaţiile dintre domnitor şi boieri - marea boierime - au decurs după modelul istoric al centralizării puterii, însă nu au lipsit nici conflictele , uneori deschise între Vodă şi boieri. Este cazul domnitorului Vasile Lupu care a avut un rival la conducere, pe Gheorghe Ştefan, sprijinit de polonezi, care până la urmă a reuşit să-l înlocuiască.

Domniile celor doi boieri Vasile Lupu şi Matei Basarab au fost şi cele mai longevive din întreg secolul al XVII-lea (Vasile Lupu: 1634-1653 şi Matei Basarab: 1632-1654)

În Moldova, domnitorul s-a împotrivit tendinţelor de calvinizare a populaţiei operate de principii transilvăneni, pe când în Ţara Românească, legăturile cu cealaltă provincie românească au decurs mai mult decât amical.

Principii transilvăneni Gheorghe Rakoczi I şi Rakoczi al II-lea au dat ajutor politic şi militar lui Matei Basarab pentru respingerea atacurilor venite din Moldova.

Aceaste diferende încheiate în patru rânduri cu conflict militar deschis între Moldova şi Ţara Românească se înscriau în tabloul general european al epocii, nefiind exclusiv o particularitate a spaţiului românesc.

Aici, dorinţa domnitorului Vasile Lupu a depăşit pragul realităţii. Adică intenţia de a deveni domn al Moldovei şi Ţării Româneşti ca şi al Transilvaniei.

O reeditare a performanţei lui Mihai Viteazul. Condiţiile istorice nu avansau astfel de proiecte, domnitorul însuşi nu avea în vedere un proiect naţional, după cum a fost vorba mai târziu şi rămânea doar interesul generat de mărirea puterii şi administrarea resurselor.

De-aici i s-a şi tras domnitorului moldovean: pierderea avutului şi a domniei, chiar dacă sprijinul militar al cazacilor lui Bogdan Hmelniţki prin fiul său Timuş a fost consistent ( un ajutor întărit de Ruxandra fiica cea mică a domnitorului dată spre căsătorie lui Timuş, o căsătorie nefericită, de altfel)

Cele peste două decenii de cârmuire ale domnitorului Matei Basarab - în opinia academicianului Florin Constantiniu, “O istorie sinceră a poporului român” - constituie o perioadă de reacţie seniorială pe toate planurile : de la cel social - aservirea masivă a ţăranilor liberi - la cel cultural - efemera reînviere a slavonismului cultural.

Moldelul polon de republică nobiliară, o tentaţie consecventă a boierilor de a prelua puterea cu pătrarea unui domnitor fără voinţă, asemenea unei marionete nu a izbutit să fie aplicat nici în Moldova , nici în Ţara Românească pe timpul domniilor lui Vasile Lupu şi Matei Basarab.

O descriere mult mai detaliată şi antrenantă se găseşte în fişierul audio al ediţiei.

AUDIO:emisiunea "Istorica", ediţia din 23 februarie 2015:

Contribuţii editoriale: dl.dr. Vlad Sauciuc, preşedinte al Centrului Independent de Studii şi Cercetări Ezoterice despre Ordinul militar secret Dragonul şi legătura cu domnitorii Vasile Lupu şi Matei Basarab. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de AICI.

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de AICI.