Constantin Brâncuși omagiat la Editura Casa RadioRegulamentul de concurs RAOREGULAMENT CONCURS „RRA vă invită la teatru”Regulament concurs „Sănătate la Băile Tușnad”Regulamentul de concurs Germisara din cadrul emisiunii MatinalRegulament concurs GamaModelul declarației pentru deplasarea pe timpul nopțiiProiect special ”Românii de pretutindeni – Aproape de România”Radio România Actualităţi, postul numărul 1 în preferinţele ascultătorilorAlegeri locale 2020. Tehnica votăriiRecorduri de audienţă la Radio România Actualităţi
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Codul genetic al unei specii de peşte cu plămân din Australia, care posedă cel mai mare genom cunoscut în lumea animală, a fost descifrat.
Experţi biologi au anunţat că au descifrat codul genetic al unei specii de peşte cu plămân din Australia, care posedă cel mai mare genom cunoscut în lumea animală, o descoperire ce aduce noi informaţii despre istoria evoluţiei, relatează marţi DPA, citat de Agerpres.
Cu peste 43 de miliarde de ''blocuri'' ADN, genomul Neoceratodus forsteri, cunoscut şi sub denumirea lungfish sau peşte pulmonar, este de aproape 14 ori mai lung decât genomul uman, potrivit unui studiu efectuat la laboratoare din Konstanz, Wuerzburg, Hamburg, în Germania, dar şi din Viena, Austria, şi publicat luni în jurnalul ştiinţific Nature.
Conform cercetării, această analiză aduce informaţii noi cu privire la genetica şi dezvoltarea evolutivă care au permis peştilor să se aventureze pe uscat, în urmă cu aproximativ 400 de milioane de ani.
Această dezvoltare-cheie a presupus ca aceşti peşti să se adapteze pentru a respira aer prin plămâni, precum şi, de exemplu, să îşi modifice membrele şi modurile de reproducere.
Oamenii de ştiinţă au reuşit acum să demonstreze că evoluţia plămânilor este condusă de aceeaşi genă la oameni şi la lungfish. ''Dezvoltarea peştilor pulmonari poate fi astfel urmărită înapoi în timp până la aceeaşi origine cu cea a vertebratelor terestre, inclusiv a oamenilor", a explicat profesorul Axel Meyer de la Universitatea din Konstanz.
Aripioara acestui peşte prezintă, de asemenea, degete, ulna şi radius, care sunt formate la om pe baza aceleaşi informaţii genetice.
Neoceratodus forsteri, descoperit pentru prima dată în urmă cu 150 de ani, este considerat o ''fosilă vie''.
Aceste descoperiri au confirmat ipoteza că acest peşte este mult mai strâns legat de vertebratele terestre decât celacantul, devenind cea mai apropiată rudă a noastră dintre peşti.
Aceste peşte respiră folosind atât branhiile cât şi plămânii.
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
