11 noiembrie 1918. Epilog pentru România

La ora 11.00 pe aproape întreg cuprinsul continentului european încetau ostilităţile militare între cele două blocuri : Puterile Centrale şi Antanta.

La acest conflict globalizat mai participaseră cu forţă militară şi structuri de comandament, printre alte state şi Japonia, dar şi Statele Unite ale Americii.

După doi ani de neutralitate, animată de un program politic naţional, România s-a alăturat taberei antantiste, în ciuda unei înţelegeri secrete avute cu statele membre ale Triplei Alianţe (Germania, Austria-Ungaria şi Italia), ce data din anul 1883.

Voinţa politică a naţiunii a dorit aceasta. România a plecat cu mult curaj pe câmpul de luptă, în august 1916, fiind însă deficitară la câteva capitole esenţiale, în special pregătirea şi dotarea armatei.

Nici erorile politice n-au lipsit din acest amestec exploziv. Insuccesul de la Turtucaia, în sudul Dobrogei, cauzat de pregătirea precară a militarilor – în fapt 25 de mii de miliţieni şi nu militari cu experienţă de front – a provocat multă deznădejde şi lipsă de optimism, cu toate că pe celelalte fronturi, militarii români s-au comportat destul de bine în faţa unui adversar mult mai bine pregătit.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 11 noiembrie 2013:

Dezastrul l-a produs pacea separată a Rusiei cu Germania şi bolşevizarea în ritm alert a grosului armatelor ruseşti, după mijlocul anului 1917.

Cu toate acestea, armata română reorganizată şi sprijinită parţial de Franţa şi ceilalţi aliaţi a putut opri ofensiva inamică în trecătorile Carpaţilor Orientali.

Capitala a căzut, iar guvernul s-a refugiat la Iaşi, împreună cu Suveranii, încercând să conducă de acolo posibila rezistenţă.

În decembrie 1917 s-a semnat la Focşani Convenţia de armistiţiu dintre România şi Puterile Centrale, în condiţii mai mult decât dramatice. Ţara, atât cât mai rămăsese din ea – Bucureştiul căzuse în iarna 1916/1917 – fusese înconjurată din patru părţi. Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia , la sud.

Teritoriul ocupat a ajuns loc de exploatare a resurselor în regim de război.

În urma Păcii de la Buftea şi a semnării actului la Bucureşti – Palatul Cotroceni – România devenise o ţară aflată în stare de neutralitate faţă de conflictul mondial, însă ocupată.

Regele Ferdinand şi miniştrii săi au admis că varianta conducerii teritoriului ocupat de către un guvern la Bucureşti sub conducerea lui Alexandru Marghiloman era răul cel mai mic.

În ciuda învinuirilor, disputelor, polemicilor, prim-ministrul Alexandru Marghiloman s-a descurcat rezonabil, chiar bine în condiţiile vitrege în care a fost plasat.

De negociator între ocupant şi Rege, fără ca monarhul să accepte recunoaşterea stării de fapt a ţării, prelungind cât se poate de mult, momentul promulgării actelor Păcii de la Buftea.

Cu speranţa că frontul se va schimba în favoarea noastră.

Cel mai mult a contat poziţia intransigentă a regelui Ferdinand care nu voia să-şi încalce cuvântul dat Antantei - a promisiunilor făcute, de a reîntregi teritoriul naţional cu provinciile locuite majoritar de români - la intrarea României în război, în 1916.

Proporţiile unei ocupaţii crude şi nemiloase în sute şi mii de rechiziţii făcute de inamic pe teritoriul României au fost estompate de vigoarea şi curajul dovedite de Alexandru Marghiloman în calitatea sa pe care a îndeplinit-o între martie şi noiembrie 1918.

O mângâiere a fost totuşi obţinută. Prin voinţa basarabenilor şi a Sfatului Ţării, acesta a votat cu majoritate, unirea cu Ţara-mamă. Judecând la rece, Basarabia n-ar fi avut vreo şansă de a rămâne independentă şi neutră având la graniţele sale Rusia pe cale de bolşevizare şi Ucraina, aflată în expansiune teritorială.

În interiorul acestei ediţii invitatul nostru, dl. prof. Ioan Scurtu evidenţiază caracteristicile politice ale ultimei perioade din primul război mondial pentru România.

Contribuţii editoriale : dl. Dan Falcan, istoric şi şef al Secţiei de istorie a Muzeului municipiului Bucureşti cu o scurtă descriere a ocupaţiei germane asupra Capitalei. Interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea Istorica se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la adresa: www.romania-actualitati.ro