Inteligența artificială între șansă și risc

Inteligența artificială (AI) nu mai este o promisiune a viitorului, ci o realitate care schimbă deja modul în care trăim, muncim și ne raportăm unii la alții.

„Nu mai există domeniu în care AI-ul să nu aibă un impact. Și dacă totuși există astăzi, în câțiva ani nu va mai exista”, susține antreprenorul și juristul Alin Popescu, fondator al platformei avocat.net și autor al volumului AI Act. Viitorul deciziilor noastre, subliniind amploarea fenomenului.

De la aplicații invizibile la decizii majore

Pentru mulți dintre noi, AI-ul se manifestă în detalii aparent banale: algoritmii care decid ce vedem pe rețelele sociale, sistemele de navigație care ne arată traseul cel mai rapid, recomandările din magazinele online. Însă efectele acestor algoritmi depășesc confortul cotidian.

„Rețelele sociale funcționează pe un singur combustibil: atenția noastră. Algoritmii sunt construiți să ne țină conectați cât mai mult, trezind sentimente primare, în special furia. De aici decurg multe decizii nocive, de la comportamente financiare până la opțiuni politice”, a avertizat Alin Popescu.

AI și identitatea națională: "Guvernele trebuie să dezvolte propriile sisteme AI"

Un punct central al discuției a fost raportul dintre AI și suveranitatea statelor. În opinia lui Popescu, viitorul nu poate fi lăsat exclusiv în mâinile companiilor globale din Silicon Valley sau Shenzhen.

„Inteligența artificială a devenit deja o armă. SUA și China investesc masiv în centre de date și chipuri. În acest context, niciuna dintre superputeri nu va accepta ca o entitate externă să reglementeze. De aceea, cred că fiecare guvern ar trebui să-și dezvolte propriile AI, pentru a nu depinde complet de alții.”

Alin Popescu a explicat pentru ascultătorii Serviciului de noapte că fiecare algoritm(AI) reflectă valorile culturale și morale ale creatorilor săi: „Dacă un sistem AI născut în Statele Unite sau în China ajunge să fie folosit în România, el vine la pachet cu busola morală a celor care l-au construit. Nu întotdeauna aceste valori coincid cu tradițiile și principiile noastre ca națiune”.

În consecință, mai multe state au început deja să dezvolte AI „suverane”, construite și antrenate pe baze de date care să corespundă identității și intereselor proprii. China își modelează algoritmii după priorități politice și sociale interne, SUA imprimă propriilor sisteme valori legate de libertatea de expresie și cultura comercială, iar Europa încearcă să recupereze teren prin inițiative precum startup-ul francez Mistral, menționat de Popescu.

În paralel, statele arabe au pornit propriile programe de construire a unor AI locale, adaptate la specificul cultural și religios al regiunii. „Vedem cum guvernele arabe investesc în modele proprii pentru a-și asigura nu doar independența tehnologică, ci și respectarea identității lor”, a punctat Popescu.

El crede că e important ca și guvernele europene să investească în AI proprii, deoarece este vorba nu doar de independență tehnologică, ci și de păstrarea identității noastre culturale. Altfel, riscăm să folosim sisteme care funcționează după reguli și valori care nu ne aparțin.

Prin urmare, construirea unor AI locale, construite și antrenate pe baze de date proprii, nu este doar o chestiune tehnologică, ci și una de suveranitate.

Europa, mai spune Alin Popescu, a mizat mai ales pe reglementare (GDPR, AI Act), dar riscă să rămână în urmă la capitolul inovație.

Totuși, apar semne de redresare, precum investițiile masive în startup-uri de AI sau în companii-cheie din industria semiconductorilor.

Lecția tiparniței: frici vechi, oportunități noi

Pentru a explica mai bine dinamica schimbării, Alin Popescu a recurs la o analogie istorică. El a evocat momentul în care tiparnița a înlocuit munca de scrib a călugărilor medievali: „Tiparnița nu a automatizat tot ce făcea scribul. A înlocuit doar copierea. Iar orașele care au adoptat-o au cunoscut o dezvoltare economică accelerată.”

La fel, AI-ul nu „fură toate joburile”, ci fragmente din ocupațiile noastre. În schimb, creează industrii noi și cerințe noi de competențe. Problema este însă perioada de tranziție, „tulbure și greu de înțeles”, în care societatea se află astăzi.

Etica în era algoritmilor: între busola morală și responsabilitatea umană

Ascultătorii au ridicat temeri legate de „deciziile fără busolă morală” pe care le-ar putea lua AI-ul. Popescu a răspuns că responsabilitatea rămâne în primul rând la oameni: „Inteligența artificială nu are valori proprii. Ea reflectă valorile și intențiile celor care o creează. Dacă lipsește busola morală, nu e vina AI-ului, ci a proiectanților și a celor care reglementează superficial.”

El a sugerat crearea unei agenții globale similare celei pentru controlul armelor nucleare. Dar a recunoscut că momentul poate fi deja pierdut, întrucât competiția geopolitică a împins AI-ul în zona armelor strategice.

Copiii și dependența de tehnologie

Un alt subiect sensibil a fost relația dintre tineri și noile tehnologii. Popescu a recunoscut că, în calitate de părinte, a oscilat între libertate și control. „Nu i-am impus fiicei mele restricții drastice, dar am încercat să-i explic ce face fiecare rețea. Ceea ce contează e să înțeleagă când ajungi în punctul în care creierul se oprește și devii pasiv în fața tehnologiei. Acolo e linia fină dintre utilitate și dependență.”

Un apel la luciditate și pregătire

Alin Popescu a pledat pentru o atitudine echilibrată: nici demonizare a tehnologiei, nici acceptare oarbă.

„Tehnologia, ca și cuțitul de pe masă sau curentul electric, are părți bune și părți rele. Dacă reușim să le înțelegem și să ne pregătim copiii în acest sens, atunci le dăm o șansă reală.”

Viitorul AI nu este doar despre algoritmi, ci despre cum alegem noi, ca societate, să-l modelăm, a subliniat Alin Popescu.