Cât de mult ar trebui să lăsăm inteligența artificială să decidă pentru noi

Din 1950, când matematicianul Alan Turing a formulat celebra întrebare „Pot mașinile să gândească?”, trecând prin anii ’50 și ’60, când primii cercetători au dezvoltat programe simple capabile să rezolve puzzle-uri, să demonstreze teoreme matematice sau să joace șah, și până în zilele noastre, când inteligența artificială a ajuns să decidă deja mai repede decât noi, evoluția este una rapidă, cu beneficii, dar și cu îngrijorări.

Beneficiile se simt deja în viața de zi cu zi, în domenii precum sănătatea, agricultura sau robotica, dar vin la pachet cu numeroase temeri privind transparența, vulnerabilitatea, dependența sau stabilirea unor limite în ceea ce privește folosirea inteligenței artificiale.

Inteligența artificială ca instrument

Atâta timp cât este folosită ca instrument care să ne ușureze viața, inteligența artificială aduce beneficii de neimaginat, la care nici nu ne gândeam în urmă cu doar câțiva ani.

„Ar trebui să gândim inteligența artificială ca pe un instrument care să ne ajute, să ne facă viața mai ușoară, să ne facă lumea mai bogată, poate să ne fie un asistent și deja și-a făcut apariția în ceea ce înseamnă telefoanele mobile, unde o parte din serviciile puse la dispoziție sunt acoperite de inteligența artificială. Poate să răspundă la întrebări, să facă sinteze pentru elevii mai comozi, poate să facă și temele”, a spus Adrian-Victor Vevera, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică București, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Totul este să înțelegem că folosirea acestui instrument depinde de modul în care noi îl privim și de câtă putere suntem dispuși să-i dăm.

Etica în folosirea inteligenței artificiale și responsabilitatea deciziilor automate

Una dintre cele mai importante dezbateri etice în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale se referă la cine este responsabil dacă o decizie greșită, luată de un sistem AI, afectează viața unui individ.

Răspunsul este unul complicat, dar se conturează o direcție clară: deciziile importante trebuie să implice, într-un fel sau altul, factorul uman.

Lăsarea deciziei finale în brațele inteligenței artificiale poate avea efecte devastatoare, mergând până la pierderea de vieți omenești.

„Este vorba de cât ești dispus să lași din decizia ta sau decizia asupra unei vieți umane în mâinile digitale ale inteligenței artificiale. În Ucraina au apărut dronele First Person View, care atacă, să spunem, prima persoană văzută, iar unele dintre ele deja testează modele de inteligență artificială care să poată selecta singure țintele. S-a pus problema dacă este etic, s-a pus problema dacă acesta este viitorul, până la urmă: să lași o non-entitate umană să ia decizii asupra unei vieți umane. Este o chestiune care se vede, acum nu foarte mult timp, nu ne opuneam. Arma, până la urmă, ai transformat-o în armă tu, ca om, pentru că tu ești cel care i-ai dat acest tip de întrebuințare. Este vorba de a lăsa decizia finală în responsabilitatea unei non-entități umane”, a punctat specialistul.

De aceea, este necesar un „buton de oprire”, care s-ar putea traduce prin existența unui cod de etică privind regulile și principiile morale ce ghidează dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială.

"Este nevoie de mijloace de protecție, de mijloace de securitate și, bineînțeles, de partea de etică, care, e clar, nu poate fi impusă tuturor celor care au acces, posibilități și cunoștințe să dezvolte aplicații de inteligență artificială. Însă, pe baza unui cod de etică, poți crea un cadru în care să urmărești mai ușor nivelul de dezvoltare și, bineînțeles, rezultatele", subliniază Vevera.

Conștientizarea pericolelor AI și metode de prevenire

În România, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică este un institut de cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor și lucrează la proiecte pe zona de conștientizare a riscurilor pe care inteligența artificială le aduce în viața de zi cu zi.

„Noi încercăm, în jurul acestei infrastructuri de AI, să creăm și un ecosistem care să vizeze partea de etică. Asta înseamnă ca toți cei care au interes în această zonă, fie că sunt dezvoltatori sau utilizatori, să țină cont de etică. Încercăm să creăm acea zonă care să gândească potențialele pericole, să analizeze modul în care ele pot fi stopate sau identificate, astfel încât să nu lași o mașină să acționeze împotriva omului, împotriva creatorului.”

Avertisment: nu lăsați deciziile legate de viața umană în mâinile inteligenței artificiale

Din diferite motive, cum ar fi singurătatea, de exemplu, sunt persoane care și-au făcut din chatboturile de inteligență artificială un companion și le folosesc pentru a se destăinui sau pentru a cere sfaturi despre viață.

Specialiștii avertizează că aceasta este o capcană, pentru că un chatbot nu are empatie, nici sentimente, ci oferă doar răspunsuri statistice.

„Un chatbot nu face decât să ofere niște răspunsuri care acoperă, statistic, răspunsurile la aceleași tipuri de întrebări și să ofere variantele care au avut cel mai bun randament. Și atunci ar trebui să nu cădem în capcana de a ne gândi că acest chat este, de fapt, un partener de dialog. Nu. Este o reflectare a ceea ce noi ne dorim să auzim sau, câteodată, a răspunsurilor pe care le-au dat alții la probleme care, chiar dacă seamănă, nu sunt aceleași ca ale tale. Și da, este o capcană să ajungi să consideri că, până la urmă, este un partener de dialog mai bun decât o persoană care, fiind umană, are aceleași lipsuri ca și tine: empatie, emoție, bucurie, tristețe, orice ar fi.” Adrian-Victor Vevera, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică București

În concluzie, deciziile legate de viața umană nu trebuie lăsate în seama unui sistem non-uman, pentru care nu reprezinți decât o cifră din sutele de milioane de utilizatori care accesează, la nivel global, chatboturile de inteligență artificială.

Potrivit unor studii realizate în 2024, 4% din populația lumii folosea inteligența artificială ChatGPT, la doi ani de la lansarea acesteia.

În România, aproape jumătate dintre români folosesc inteligența artificială în activitățile lor zilnice, potrivit unui studiu efectuat de Reveal Marketing Research, companie de cercetare de piață full-service, în anul 2025.