Cum să ne ținem adolescenții aproape. Semnele timpurii pe care părinții nu trebuie să le ignore
Bullyingul, lipsa limitelor și presiunea social media pun la încercare adolescența și responsabilitatea adulților.
Articol de Luminiţa Voinea, 03 Februarie 2026, 16:33
Două cazuri recente de omor și tentativă de omor comise de minori au readus în atenție problema violenței extreme între adolescenți în România.
Specialiștii avertizează că bullyingul, hărțuirea și normalizarea agresivității pot crea un teren periculos pentru tragedii, iar societatea încă nu găsește răspunsuri clare la întrebarea: cum ajung copiii să devină agresori?
Semnale timpurii că adolescentul alunecă în agresivitate
Adolescența este considerată o perioadă în care apar conflictele, diferențele de opinie dintre părinte și adolescent, dar și mirajul grupului de prieteni și nevoia de validare din partea acestora.
Există însă câteva semne care apar la adolescent atunci când acesta tinde să alunece spre agresivitate, iar aici intervine rolul esențial al părintelui: acesta trebuie să conștientizeze orice semnal care apare în comportamentul copilului, făcându-l diferit de perioada de dinainte.
"Primul semnal este o schimbare bruscă de comportament sau de atitudine. Părinții care își cunosc copiii observă asta. Apoi, dincolo de schimbări majore de comportament, dacă există o diferențiere în raportarea la ceilalți, în valorile pe care le manifestă sau le exprimă copilul", a punctat psihoterapeutul Sabina Isdrailă, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
Adolescența este o perioadă esențială în procesul de formare a identității personale și sociale.
Este, de fapt, cea mai lungă perioadă de tranziție și, în acest context, mediul în care adolescentul trăiește este foarte important: nivelul socio-economic, familia, școala.
Specialiștii spun că părinții au un rol esențial și trebuie să fie implicați. Ei ar trebui să verifice din timp dacă copilul are probleme la învățare, pentru a putea interveni înainte ca situația să se agraveze.
"De fapt, este o provocare a întregii societăți până la urmă, pentru că și școala are rolul ei, au și vecinii un rol, și părinții, și mătușile, bineînțeles, și bunicii, și așa mai departe. Deci, cumva, absolut toată societatea, toți pionii din jurul copilului au câte un rol", a adăugat psihoterapeutul.
Rolul negativ al rețelelor sociale
Deși rețelele sociale oferă numeroase oportunități educaționale și sociale, utilizarea excesivă sau necritică a acestora poate genera efecte nocive asupra dezvoltării valorilor adolescenților.
Tot mai multe voci din zona specialiștilor în psihologie și parenting spun că rețelele sociale au un rol negativ semnificativ asupra adolescenților.
Rețele sociale contribuie la probleme de sănătate mintală (anxietate, depresie), aduc cu ele frica de a nu rata ceva important determinând verificarea constantă a notificărilor și astfel duc la oboseală și anxietate, la scăderea stimei de sine din cauza comparației constante și favorizează expunerea la bullying.
Utilizarea excesivă afectează somnul, imaginea corporală și poate promova comportamente alimentare nesănătoase, conform studiilor.
"Toate cercetările conduc la faptul că rețelele sociale sunt un catalizator pentru niște lucruri care sunt mai degrabă negative decât pozitive pentru dezvoltarea neurologică a copiilor. Dovadă că este o temă de actualitate la nivel global privind accesul copiilor la rețele sociale", a punctat psihoterapeutul Sabina Isdrailă.
Anca Mazilu, expert în comunicare publică și dezvoltare psiho-emoțională, aduce în discuție faptul că rețelele sociale inhibă gândirea critică a copiilor și adolescenților, problemă care se observă și la nivelul familiei și al școlii.
"La copii, gândirea abia se dezvoltă, iar în adolescență gândirea critică, care ține de gândirea abstractă și de capacitatea de a-ți pune întrebări, abia se formează, dar de multe ori este chiar inhibată la școală și, câteodată, chiar și în familie. Li se cere să se conformeze, nu li se cere să pună întrebări incomode.”
Foto: Anca Mazilu

Iubirea și limitele la copii
Din punctul de vedere al psihoterapeutului, iubirea pentru copii trebuie să fie necondiționată, însă cu limite considerate sănătoase în parcursul emoțional și social al adolescentului.
"Noi am fost o generație cu multe limite. Mulți părinți consideră că idealul în parenting este să le oferi copiilor ce n-ai primit tu. Ei cred că, dacă nu pun limite cum le-au pus părinții lor, parentingul este perfect. Nu, nu este adevărat. Limitele sunt sănătoase. Eu o să spun: 'nu poți tu greși cât te pot eu iubi'. Asta nu înseamnă că greșeala ta e fără consecință. Înseamnă că iubirea mea este necondiționată, dar consecința este realitatea", a subliniat psihoterapeutul Isdrailă.
Ea a exemplificat că, atunci când copilul dorește să stea pe telefon în detrimentul somnului de seară, îi poți fixa o limită clară până la care poate face acest lucru, iar această limită nu poate fi negociabilă.
Atașamentul din copilărie și "narcisismul sănătos" în dezvoltarea adolescentului
Neuroștiința și studiile de specialitate arată că, în primii ani de viață, este necesară prezența părinților alături de copii, pentru că atașamentul format în copilăria timpurie influențează pozitiv viitorul adolescent.
"Cred că dacă ai pus ceea ce trebuie în copilăria timpurie, atunci când se formează atașamentul, se redescoperă cumva în viața adolescentului și a viitorului tânăr. Alain de Botton spune o chestie foarte frumoasă: copiii care au fost iubiți și considerați lumina ochilor ajung să nu-și dorească să fie atât de importanți în ochii celorlalți, pentru că nu au nevoie de validarea exterioară atât de mult, datorită faptului că au avut-o suficient. Noi, în psihoterapie, vorbim foarte mult despre narcisismul sănătos. Toți avem o doză de narcisism care este sănătoasă, în sensul că ne ține integri, că eu știu că sunt important pe lumea asta, nu mai important decât tine", spune psihoterapeutul.
Ea adaugă că, din punct de vedere neurologic și științific, sunt trei momente în viață când poți face schimbări extraordinare: primii trei ani de viață, când se formează 85% din creier, adolescența, când se formează personalitatea, și momentul în care devii părinte.
Să-ți iubești copilul, să-i pui limite, să-l observi și, nu în ultimul rând, să-l asculți sunt sfaturile psihoterapeutului Sabina Isdrailă, oferite la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
Foto: Sabina Isdrailă

Lideri globali în parentingul conștient, la București
Pe data de 10 mai, la București, vor fi prezenți trei autori care au schimbat lumea prin cuvintele lor, lideri de opinie la nivel global: Dr. Shefali Tsabary, pionieră a mișcării Parenting Conștient, Alfie Kohn, lider global al gândirii educaționale critice, și Neale Donald Walsch, lider al literaturii spirituale contemporane, care se va alătura live din Oregon, SUA, într-o conferință intitulată: Părinte conștient, copil împlinit – de la pedepse și recompense la iubire necondiționată.
"Evenimentul nu este dedicat exclusiv părinților, ci oricărui adult care vrea să aibă grijă inclusiv de copilul său interior sau de adolescentul interior. Este vorba despre reparenting cu dublu sens: să te repari pe tine și să mergi la experți consacrați la nivel mondial, care nu se feresc să povestească despre propriile experiențe", a punctat Anca Mazilu, moderatoarea evenimentului de la București.












