Colegiul Medicilor Stomatologi începe un studiu pilot privind sănătatea orală a populației

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a demarat, la 25 martie, un studiu pilot de anvergură, menit să identifice cele mai importante nevoi ale pacienților români și provocările sistemice cu care se confruntă aceștia.

Datele statistice arată că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte starea sănătăţii orale şi pe penultimul loc la numărul mediu anual de consultaţii stomatologice.

Acest demers va putea genera, astfel, o îmbunătăţire a politicilor publice, cu sprijinul autorităţilor naţionale, europene, asociaţiilor de pacienţi şi industriei de profil.

Demararea studiului național a fost făcută de CMSR prin intermediul unei conferințe, organizată cu sprijinul Ministerului Sănătății, la Hotel InterContinental Athénée Palace din București.

În cadrul evenimentului, au luat cuvântul Alexandru Rafila - ministrul Sănătății; dr. Florin Lăzărescu - președintele CSMR; Prof. Dr. Conf. Adrian Streinu-Cercel - președintele Comisiei de Sănătate din Senatul României; Dr. Diana Loreta Păun - consilier prezidențial pe probleme de sănătate; Prof. Dr. MSc Hrvoje Pezo - președintele Federației Europene a Autorităților Stomatologice Competente și a Autorităților de Reglementare din Europa (FEDCAR); Răzvan Vulcănescu - partener strategic relații publice PALMED; Prof. Dr. Paula Perlea - președintele Societății Române de Stomatologie; Diana Plătică - președintele Organizației Studenților Stomatologi din Cluj-Napoca; și Bogdan Păunescu - președintele Asociației Române pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS).

Citește si: Dr. Florin Lăzărescu: 80% dintre români au probleme dentare. Doar 5% din serviciile de stomatologie sunt decontate prin Casa de Asigurări

Deficiențele sistemului de sănătate orală

Principalele provocări cu care se confruntă sistemul de sănătate orală din România sunt absența unei politici naționale clare în acest domeniu, subfinanțarea serviciilor stomatologice de bază de către stat, educația deficitară a populației în privința igienei, a factorilor de risc și a importanței prevenției, precum și dificultățile în culegerea și analiza datelor relevante care să conducă la o analiză aprofundată a problemelor sistemice și la identificarea unor abordări cuprinzătoare pentru gestionarea acestora.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a evidențiat, la rândul său, lipsa de politici publice coerente în domeniul sănătății orale în România și a arătat că lipsa educației și informării adecvate reprezintă cauza principală a problemelor dentare majore în România, cum ar fi cariile și paradontopatiile. El a adus în discuție un program de igienă orală implementat în rândul școlarilor la începutul anilor 2000, care a avut rezultate promițătoare, dar care a fost încheiat ulterior, precum și un program de prevenție desfășurat de Colegiul Medicilor Stomatologi din București, pledând pentru dezvoltarea și implementarea unor astfel de programe la nivel național, începând cu screeningul dentar pentru copii și continuând cu tratamentul cariilor simple și sigilarea dentară.

În acest sens, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, prof. dr. Adrian-Streinu Cercel a insistat pe necesitatea unor demersuri pe lângă Ministerul Educației pentru punerea în aplicare a programului Educația pentru Sănătate, disciplină obligatorie conform legii 198 a învățământului preuniversitar în planurile-cadru și în programa școlară adaptată pe nivele de vârstă. Potrivit acestuia, sănătatea orală este o problemă de sănătate publică, care necesită un cadru legislativ solid, în special pentru abordarea afecțiunilor cu care se confruntă sau se pot confrunta aceștia, motiv pentru care a făcut apel la eforturi agregate la nivelul profesioniștilor din domeniu pentru prioritizarea subiectului pe agenda publică și legislativă.

De asemenea, reprezentantul Federației Europene a Autorităților Stomatologice Competente și a Autorităților de Reglementare din Europa, dr. Hrvoje Pezo, a explicat că, în prezent, tratamentul nu mai este singurul obiectiv al medicilor stomatologi, ci aceștia se bazează pe o bună prevenție a afecțiunilor dentare și doresc asigurarea actului medical la standarde foarte înalte de calitate în baza unor reglementări clare și care să promoveze o comunicare clară medic-pacient cu accent pe calitatea serviciilor și nu pe costul acestora.

Accesul la servicii stomatologice este limitat

Tot cu referire la provocările sistemului de sănătate orală, ministrul Rafila a precizat că accesul la servicii stomatologice este limitat în țară din cauza privatizării masive a acestui sector și a sumelor relativ mici decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru serviciile stomatologice, fapt care descurajează cabinetele să încheie contracte cu statul.

Activitatea cabinetelor stomatologice este finanțată de sistemul public în proporție de doar 5%, comparativ cu media OCDE, care este de 31%.

Potrivit datelor agregate de Eurostat și Ernst&Young, care se află într-o colaborare cu Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), 19% din cifra de afaceri a pieței serviciilor de sănătate private era asigurată în 2020 de activitățile stomatologice.

Astfel, ministrul a îndemnat medicii și autoritățile locale să colaboreze pentru a găsi soluții care să îmbunătățească accesul la servicii stomatologice, în special în comunitățile mai mici și mai izolate, sugerând redeschiderea cabinetelor stomatologice în școli și în sediile unităților administrative-teritoriale.

Mărirea plafonului pentru servicii dentare de bază

Președintele CMSR, Florin Lăzărescu, a menționat că organizația pe care o conduce se află în negocieri cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru mărirea plafonului pentru servicii dentare de bază și decontarea integrală a costurilor procedurilor efectuate în regim de urgență pentru a îmbunătăți accesul românilor la diagnosticare și tratamente.

Video: Participarea președintelui CMSR, Florin Lăzărescu la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Ministrul Sănătății a subliniat în acest sens importanța implicării Colegiului Medicilor Stomatologi și a autorităților locale în aceste demersuri, subliniind necesitatea de a găsi soluții pentru ca cel puțin ocazional să se efectueze screening stomatologic în școli pentru copiii din aceste zone. Un exemplu de bune practici se regăsește la Brașov, acolo unde președintele Asociației Medicilor Dentiști din acest județ coordonează o echipă care se ocupă de tratamentul stomatologic al copiilor cu dizabilități, promovând, totodată proiecte de educație pentru sănătate în școlile de la nivel județean.

Ținând cont de cele menționate anterior, studiul demarat de CMSR va aduce multiple beneficii pentru sănătatea orală a românilor. Pe baza rezultatelor obținute, se vor putea formula recomandări de politici și programe naționale, se va putea aloca adecvat fonduri publice și se va putea atrage atenția asupra importanței sănătății orale în agenda publică, se arată într-un comunicat de presă al Colegiului Medicilor Stomatologi din România.

Scopul principal al studiului este identificarea problemelor specifice de sănătate orală, cum ar fi edentația, cariile, afecțiunile parodontale și cele ortodontice. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită obiceiurilor de igienă orală, alimentației, accesului la serviciile dentare și impactului factorilor de risc precum consumul de alcool și tutun.